Revenirea Transnistriei sub controlul autorităților de la Chișinău este 'o chestiune de timp', a declarat Igor Grosu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova, care a câștigat alegerile parlamentare din 28 septembrie, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a explicat că populația din regiunea separatistă a înțeles importanța aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un indicator în acest sens fiind că 40% din alegătorii din stânga Nistrului au votat, la ultimele alegeri, în favoarea PAS. Totodată, Grosu amintește că 80% din exporturile din Transnistria ajung pe piețele din România și Uniunea Europeană.

În același timp, liderul PAS a vorbit despre necesitatea plecării soldaților ruși din regiunea transnistreană, dar și despre scenariile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană cu sau fără Transnistria.

De asemenea, Grosu s-a referit la viitoarea guvernare PAS, după ce rezultatele alegerilor legislative vor fi validate de Curtea Constituțională.


AGERPRES: Sunteți liderul partidului politic cel mai influent în acest moment în Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, v-ați impus la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Ce indică acest rezultat al votului: o scădere a influenței partidelor proruse sau o dorință crescută a proeuropenilor în Republica Moldova?

Igor Grosu: Este un mix de factori. Evident, cetățenii din Republica Moldova au dat un vot foarte clar. Își doresc ca Republica Moldova să fie parte a marii familii europene. Apropo, noi am obținut o victorie și în țară, și în diaspora. Deci aici nu mai au neprietenii noștri motive să încerce să o întoarcă, să spună că ați câștigat aici, dar nu acolo și așa mai departe. Deci a fost victorie. Și în țară am luat majoritatea, și în diasporă. Eu sunt bucuros pentru că, în toată campania, asta am spus la întâlnirea cu cetățenii. Afirmația că diaspora ne salvează, noi am trăit-o nu o dată.., dar spuneam de fiecare dată: 'Haideți data asta să câștigăm în țară! Cei din diaspora o să-și facă treaba. O să fie omniprezenți'. Și mă bucur că cumva mesajul ăsta a ajuns. Am câștigat în țară, foarte clar, chiar am înaintat în unele regiuni, în special în partea de nord, care era de ani de zile fief al socialiștilor, al comuniștilor. Acum am intrat în acele raioane foarte hotărâți.

A fost, de asemenea, și factorul de securitate. A contat, pentru că nu poți să nu vezi ce se întâmplă în Ucraina. Cetățenii noștri au rude acolo, au prieteni, cunosc realitățile de la televizor sau de pe internet, comunică. Avem foarte mulți refugiați ucraineni încă pe teritoriul nostru, femei, copii, bătrâni. Deci a fost un cumul de factori și într-un final a fost o victorie frumoasă, dorită, muncită. (...) discutam și cu colegii - noi avem o modestă istorie politică de vreo 10 ani -, dar asta chiar a fost cea mai trudită, cea mai dorită și muncită (victorie - n.r.) și în țară și peste hotare și îi felicit pe toți cetățenii noștri.

Foarte bună prestație au avut și moldovenii noștri din România. Aproape, aproape au ajuns la (nivelul participării din - n.r.) turul doi la prezidențiale (din România - n.r.). Sunt două repere: turul întâi și turul doi. Și turul e cel mai dezirabil, cel mai bun. Acolo a fost mobilizarea cea mai mare.

AGERPRES: Această victorie nu elimină amenințarea rusă pentru Republica Moldova ....

Igor Grosu: Categoric nu o elimină. Noi din păcate am trăit și trăim permanent cu această amenințare, care, într-o perioadă, era mai evidentă, mai apăsată, altădată mai puțin, dar ea a persistat și va persista, trebuie să nu ne facem iluzii. Acum, chiar dacă avem un război în proximitate, eu cred că la capitole foarte sensibile, care țineau de domeniile securității, și țin în continuare, stăm mai bine, cum ar fi securitatea energetică. Slavă Domnului, la asigurarea cu gaze suntem bine asigurați. La energie electrică, încă puțin și finalizăm acea interconexiune de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău și o să dispară această vulnerabilitate.

Piețele de export, după câteva embargouri dure, impuse de Federația Rusă, injuste de altfel, sunt diversificate. Am învățat lecția de a pune accent și pe calitate, și vorbim de vin, spre exemplu. Anul trecut, exporturile de produse IT, servicii au ajuns la un miliard de dolari, ceea ce este un indicator bun. Pe noi ne bucură lucrul ăsta pentru că e un domeniu de perspectivă.

Spun lucrurile astea nu pentru a induce o stare de relaxare, pericole sunt, evident. O să se regrupeze, o să încerce alte metode. Atacurile cibernetice, ca și la dumneavoastră, peste tot în lume, sunt la ordinea zilei. Aici necesită multe investiții în securizarea sistemelor infrastructurii critice, în special ceea ce ține de domeniul bancar, domeniul cibernetic, în general, serviciile toate. Acum noi avem peste 70% din servicii digitalizate. Este un avantaj enorm pentru cetățean, pentru business, în relația cu statul. În același timp apar noi provocări. Trebuie să ne asigurăm ca astfel de atacuri, interferențe, să nu perturbe sistemul, dar învățăm, învață și ei, învățăm și noi. Nu suntem ultimii din clasă. Învățăm bine lecțiile.

AGERPRES: Iar rezistența Ucrainei este vitală pentru Republica Moldova ...

Igor Grosu: Absolut. Rezistența Ucrainei ne apără pe noi, apără întreaga Europa, apără România. Deci toată Uniunea Europeană ei o apără acum. Noi suntem aproape și o să ajutăm cât o să putem, cu ce o să putem o să-i ajutăm.

AGERPRES: Aveți 55 de mandate în noul Parlament, aveți o majoritate simplă. Vă gândiți să guvernați singuri sau împreună cu o altă formațiune politică de stânga?

Igor Grosu: Nu. Noi avem confortul să guvernăm singuri. Dar, repet, și-am mai spus-o, suntem deschiși pentru cooperare. Dacă deputați, formațiuni politice și fracțiuni - pentru că urmează, că nu sunt validate rezultatele alegerilor, urmează Curtea Constituțională să spună ultimul cuvânt -, dacă vor dori să contribuie, să voteze legi și inițiative de legi, pentru că o să avem foarte mult de lucru, atât în procesul de aproximare a legislației, negociere, sperăm ca foarte curând să deschidem negocierile pe cele șase clustere, vom fi foarte bucuroși, dar, da, doar să fie sinceri, să nu fie mimată această deschidere, pentru că noi foarte repede o să ne dăm seama dacă e sinceră sau dacă este mimată.

AGERPRES: Dar există vreun risc ca această majoritate parlamentară să nu poată dura patru ani, atât cât durează mandatul unui deputat?

Igor Grosu: Știți, și în mandatul precedent, chiar la o lună după alegerile precedente, în 2021, ne proroceau că într-o lună, că în trei, că în șase luni... Timpul trecea, nu puteau să rămână cu premoniția, trebuiau să extindă premoniția. Într-un an, doi, și tot așa, au dat-o cu ghicitul cam patru ani de zile. Noi am demonstrat că suntem o echipă. Toți din echipă înțeleg că este un moment istoric, o oportunitate unică pentru Republica Moldova, este fereastra care are o dată limită, un an, o țintă, 2028, și toți înțeleg că trebuie să facem tot posibilul să ne mișcăm foarte repede în procesul de negociere ca în 2028 să fim cu temele făcute.

AGERPRES: Această majoritate parlamentară vă permite să desemnați un nou guvern. Va fi același guvern? Va fi Dorin Recean în fruntea lui? Membrii cabinetului ar putea să fie remaniați?

Igor Grosu: Eu zic în felul următor, pentru că încă nu este Parlamentul validat, nu este aleasă conducerea Parlamentului, pentru că aici fracțiunile (urmează) să fie create, după care doamna președintă (Maia Sandu) convoacă fracțiunile, încep consultările și după aceea desemnează candidatul. Abordarea pe care o văd eu: cei care au muncit și au dovedit în timp trebuie să continue. Deja sunt și miniștri, și prim-ministrul și toată echipa care a fost implicată în procesul de aderare, începând cu 2022, când am devenit țară candidată. Am avansat și o bună parte din colegi au demonstrat, au livrat rezultate pe domenii și eu cred că ei trebuie să rămână. Dar astea sunt discuții pe care încă urmează să le avem.

AGERPRES: E un semn că Dorin Recean ar putea să rămână în funcția de premier...

Igor Grosu: Deci cei care au muncit, și dumnealui este unul dintre aceștia, trebuie să rămână să continue.

AGERPRES: Nu înseamnă că executivul nu necesită o remaniere, nu?

Igor Grosu: Bine, eu nu exclud unele, dar e firesc, că este loc pentru mai bine. Și să nu uităm, poate cumva sună, așa, straniu pentru unii, dar a lucra în Executiv te consumă mult. Și numai cei care nu au lucrat în ministere, în agenții (...) nu știu ce înseamnă asta. Este o presiune enormă pe fiecare. De aceea, și noi am avut cazuri când miniștrii au zis că au muncit un an, doi ... până aici. Trebuie să ia o pauză. Adică sunt diferite situații și ele trebuie tratate nu prin prisma scenariilor apocaliptice și conspirațiilor, dar prin prisma unor realități obiective.

AGERPRES: Vă doriți să rămâneți în funcția de președinte al Parlamentului? Bănuiesc că este decizia dumneavoastră.

Igor Grosu: Vă spun doar atât: eu doresc să rămân în Parlament, pentru că este nevoie de o mai bună organizare în Parlament acum. (...) noi în precedentul Parlamentul am avut 63 de mandate, era o situație mai confortabilă. Acum (avem) 55.

La noi nu este același regim cum e în România, ministrul păstrează și mandatul de parlamentar. Nu avem această prevedere și ar fi de luat în considerare. De aceea, va trebui să fim mai bine organizați în timp, cu ședințe, să nu uităm de diplomația parlamentară, care este foarte importantă. Va trebui să fim omniprezenți pe diferite platforme europene și nu doar europene, să fim în contact cu omologii noștri, în special din parlamentele țărilor membre ale Uniunii Europene pentru a-i informa din prima sursă, a explica deciziile noastre, progresele noastre și așa mai departe.

(...) deși eu am și experiență de executiv - am activat în cadrul Ministerului Educației, în poziția de secretar de stat, cum ar veni acum, deci era viceministru -, cred că acum trebuie să rămân în Parlament și să ajut acolo.

AGERPRES: S-a vorbit și după câștigarea alegerilor de necesitatea continuării reformelor în Republica Moldova. Care sunt prioritățile legislative în mandatul acesta al PAS?

Igor Grosu: Va trebui, și am declarat lucrul ăsta, să continuăm reforma justiției. Nu suntem, aș zice, nici la jumătate. S-a dovedit o reformă mult mai grea și mult mai cu sincope, cu rezistență în sistem. (...) Noi am aplicat, am fost nevoiți să aplicăm ceea ce se numește evaluarea externă. Sistemul n-a fost capabil să se autoevalueze, să se autopurifice, și atunci noi a trebuit să intervenim cu un instrument extern de evaluare, ceea ce a deranjat foarte mult sistemul și a opus rezistență și asta ne-a luat..., nici patru ani n-au fost suficienți. Asta recunoaștem.

Abia acum pot să spun că avem primele semnale sau primele rezultate, out-put-uri, care se transformă prin decizii ale instanțelor pe dosare de rezonanță, pe combaterea corupției mari, criminalității organizate și așa mai departe. Acesta e lucrul pe care numai așa îl înțeleg cetățenii. Nu trebuie să îi spui că ai modificat nu știu ce legi, codul penal, codul de procedură penală, cod civil și așa mai departe și nu știu câte hotărâri ai adoptat. Pe oameni nu-i interesează cantitatea, câte kilograme de legi ai adoptat. Oamenii vor să vadă justiție, vor să vadă dreptate și cei care au furat să fie sancționați, corupții să răspundă în fața legii. Reforma justiției este foarte importantă și aici o să continuăm.

Atragerea investițiilor... Este un moment foarte bun acum, numim noi un gen de optimism investițional pe fundalul rezultatelor alegerilor. Faptul că partidul proeuropean a câștigat transmite un semnal foarte bun mediului de afaceri. Discutăm foarte intens și cu colegii din România, pentru că, la începutul războiului, din păcate, și o parte din business-ul nostru a migrat la dumneavoastră, într-o conjunctură logică - nu e vorba de supărare, oamenii, investitorii se gândesc, analizează foarte atent, inclusiv aspectul de securitate -, dar cred că avem suficiente oportunități și argumente să încercăm să-i atragem, inclusiv pe investitorii din România, pentru că sunt cei mai apropiați, iar mediul lingvistic, cultural, relațiile foarte bune la nivel politic cred că sunt fără precedent acum. Noi ne putem permite, dincolo de relații interinstituționale, la distanța unui telefon, să apelăm, să întrebăm ce se întâmplă și să facilităm un proces, de exemplu. Deci este o oportunitate foarte bună.

Domeniul digitalizării am menționat. Noi foarte serios tratăm acest subiect. 70% din serviciile noastre sunt digitalizate. Trebuie să mergem mai departe, în sensul ăsta.

Investițiile în infrastructură, la fel, sunt foarte importante. Avem deja pornite mai multe proiecte cu partea română, pe energetică: dincolo din interconexiunea la sud, mai avem încă două foarte importante, cea de la Suceava-Bălți și cea de la Gutinaș-Strășeni. Ultima veste bună care a venit de peste Ocean este că guvernul Statelor Unite ale Americii a decis să ne ajute: e vorba de 130 de milioane de dolari, care vor fi investiți în încă o interconexiune pe electricitate, astfel încât să fim la adăpost, să fim securizați.

Și alte reforme care, da, sunt necesare, în domeniul sănătății, în domeniul educației. Sunt priorități foarte clare.

AGERPRES: Economia Republicii Moldova nu este una dintre cele mai performante din Europa. Ce vulnerabilități are? Ce ar trebui făcut în perioada imediat următoare pentru a o susține?

Igor Grosu: Pe plan intern, trebuie să debirocratizăm multe procese. Facem lucrul acesta, dar trebuie sa facem mai mult decât o fac multe țări membre ale Uniunii Europene. Pentru că, dacă un investitor ar face o comparație (...), ar spune 'domnule, uite cât e de ușor (sau nu - n.r.) pentru un angajat care nu e cetățean al Republicii Moldova să intre pe piața muncii, câte acte sau câte proceduri, cât timp consumă el pentru a obține un permis de ședere' și așa mai departe. Și aici noi trebuie să performăm, să facem un pic mai facil. Sigur, trebuie să avem grijă și de partea de securitate. Trebuie să fie un echilibru. Cât mai ușor să fie obținute toate permisele, toate aprobările, dacă vorbim de domeniul imobiliar, construcții, deschiderea unei afaceri, permise legate de protecția mediului, (lucruri) care sunt foarte 'time consuming', care necesită mult timp, birocrație (...).

De asemenea, să fie bani ieftini, bani ușor de obținut pentru micii antreprenori, și aici avem acel pachet de asistență girat, promis, angajat de Uniunea Europeană de 1,39 de miliarde de euro. O parte din el va merge către infrastructură, o parte va merge către managementul apelor, irigare. O parte va merge către întreprinderile mici și mijlocii, ca linii de creditare.

Deci, acestea sunt lucruri pe care noi ne propunem să le facem pentru a-i atrage (pe investitori). Și aici eu, când spun investitori, mă gândesc și la ai noștri care au muncit în diaspora, care au reușit, care au obținut experiență, care au acumulat capital în țările membre ale Uniunii Europene. Și dacă au reușit acolo... întrebarea pe care tot timpul ne-o punem noi: '(...) dacă al nostru a reușit într-o țară străină, cu o legislație diferită, mediu lingvistic și cultural diferite, și s-a afirmat acolo, a creat locuri de muncă și a performat, de ce nu ar reuși acasă?' Și mizăm și pe ei, ca cei care o să vină nu doar cu capital, ci și cu know-how.

Vă dau un domeniu în care noi acum chiar avem probleme de absorbție, deși e cel mai bun în absorbție, dar am vrea mai mult: drumuri, deci companii în domeniul construcției care trebuie să construiască drumuri. Aici absorbția merge cel mai bine, dar avem nevoie de mai multe companii, și internaționale, și locale, pentru a satisface cererea, cererea pe care o au administrația publică locală, unitățile administrative de nivelul doi etc. Sunt investiții publice pe care trebuie să le facă statul, dar care sunt generatoare de afaceri, includ și alte afaceri mici, industria extracției, dacă vorbim de domeniul construcției, alte companii care livrează servicii, produse pentru această nișă foarte importantă.

AGERPRES: Cum evaluați situația din Transnistria în momentul de față, din punct de vedere economic, politic și social?

Igor Grosu: Modelul economic, dacă îi pot spune așa, din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus 'Nu, mulțumesc!'. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat - și e clar de ce au tolerat - să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici.

Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum - chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni - își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului - n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc.

Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii - n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul - n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (...). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă.

Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria - n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj.

AGERPRES: Asta vă face să fiți optimiști cu privire la integrarea acestui teritoriu pe cale pașnică?

Igor Grosu: Este inevitabil, este o chestiune de timp. Sigur, noi trebuie să avem și un management al așteptărilor foarte clar, pentru că, haideți să vă dau un exemplu, e vorba de costuri, costuri enorme. Gândiți-vă numai dacă vorbim de costurile de reintegrare a celor care sunt acum în așa-numitele ministere, cum ar fi Ministerul de Interne sau forțele armate, așa-numite. Oameni care trebuie integrați, cărora trebuie să li se ofere alt job decât au avut până atunci. Pensiile, sistemul de pensionare, cu populație îmbătrânită. Nu că ar fi o excepție pe malul stâng, toată Europa e cumva afectată de acest fenomen.

Deci sunt costuri legate de pensii și de alte domenii, cum ar fi cel energetic. (...) noi i-am asigurat și pe gaze, și pe electricitate. Ei deja înțeleg că trebuie gradual să ajusteze tarifele la prețurile reale. Gazul ieftin la un moment dat se transformă în criză. Iată, cum se întâmplă acum! Pentru că e un singur furnizor, pentru că furnizorul e de rea credință și în cel mai nepotrivit moment te șantajează. Și te trezești în plină iarnă, ca anul trecut, că nu mai este gaz. Și ce îți rămâne să faci? Doar să cumperi de pe piață. Și iarna, pe piață e cel mai scump gaz. Nu că fac eu premoniții, dar acestea sunt realitățile.

Este și, evident, problema foarte importantă a retragerii armatei ruse, a retragerii munițiilor. Vă dați seama, fără această decizie, fără acest pas, noi nu o să putem vorbi despre o soluționare durabilă.

AGERPRES: Care este probabilitatea să se întâmple acest lucru?

Igor Grosu: Eu zic că noi, pe partea noastră, trebuie să fim pregătiți pentru acest moment, la care trebuie să participe, evident, jucători foarte mari geopolitici - Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Rusia - pentru ca, într-un moment propice, așa cum se vor aranja stelele, constelațiile potrivite pentru Republica Moldova, noi să fim gata, iar cei circa 300-400 de ofițeri și soldați ruși care au mai rămas acolo, să-i urcăm într-un avion charter - pe care îl plătim noi, nu-i problemă, într-o direcție, cum s-ar spune - și să-i trimitem la mămica și tăticu' acasă.

AGERPRES: Situația din Transnistria poate să afecteze procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană?

Igor Grosu: Eu cred că nu mai poate. Dimpotrivă, procesul de integrare europeană poate să contribuie la grăbirea soluționării problemei transnistrene. Această regiune este foarte integrată în tot ceea ce numim noi comerț internațional. Peste 80% din ce se produce acolo este exportat pe piața Uniunii Europene. Foarte mult în România. Lor le place, celor de acolo, să facă comerț cu Uniunea Europeană, pentru că e o piață sustenabilă, vandabilă, sigură, care respectă angajamentele, predictibilă, cu putere de cumpărare și așa mai departe. Eu zic că sunt premise (ca integrarea Republicii Moldova în UE să ducă la soluționarea problemei transnistrene - n.r.).

Evident că o să fie tot timpul încercări de genul celor din campanie, când a apărut un individ care a zis că unica soluție este federalizarea. Federalizarea este visul Kremlinului de pe timpul lui Kozak, cu al său plan Kozak, să creeze o federație, în care Tiraspolul, Găgăuzia să aibă dreptul de veto pe schimbarea tuturor deciziilor care țin de politică externă, evident în sensul blocării ascensiunii noastre pe traiectoria integrării europene. Evident că noi nu o să acceptăm așa ceva, în niciun caz.

Oamenii văd diferența între ce este pe malul stâng și malul drept, calitatea serviciilor, veniturile, oportunitățile pe care le oferă Uniunea Europeană, libertatea de circulație pentru tineri, să studieze în universități europene, să vină în România, să se ducă în altă țară, să se manifeste. În special acum în contextul invaziei Federației Ruse în Ucraina, lucrurile s-au împărțit în alb și negru. Nu mai pot juca cu gri, cu nuanțat, cu Republica Moldova punte între est și vest. Toate poveștile astea s-au cam spulberat.

AGERPRES: Ați vorbit cu oficialii europeni despre posibilitatea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără Transnistria?