La doi ani după atacul brutal asupra Israelului comis de gruparea islamistă palestiniană Hamas, care a precedat actuala ofensivă israeliană în Gaza, frontul judiciar se concentrează la Haga, unde Curtea Penală Internațională (CPI) și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) au devenit arene centrale în lupta pentru oprirea Israelului, pe fondul acuzațiilor de crime de război, crime împotriva umanității și genocid, comentează EFE.

CPI, care judecă persoane pentru infracțiuni grave atunci când statele nu sunt capabile sau nu doresc să facă acest lucru, a emis mandate de arestare în noiembrie 2024 împotriva prim-ministrului Benjamin Netanyahu și a fostului său ministru al apărării, Yoav Gallant, pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, inclusiv utilizarea înfometării ca armă împotriva populației civile.

Instanța, care nu recunoaște imunitatea de la urmărire penală, nu poate continua procesul până când suspecții nu sunt arestați și transferați la Haga. Cu toate acestea, mandatele de arestare, aprobate de judecători în noiembrie anul trecut, au fost în sine un punct de cotitură decisiv în această luptă juridică pentru stoparea presupuselor comiteri de delicte în Palestina.

CPI, sancționată

A fost pentru prima dată când o instanță internațională a vizat direct conducerea israeliană, iar reacția a fost imediată: Statele Unite au sancționat judecători și procurori ai Curții, în timp ce Ungaria - care l-a primit pe Netanyahu pe teritoriul său fără a-l reține - și-a anunțat retragerea din Statutul de la Roma, tratatul fondator al curții.

Iar acum, experții avertizează că noi sancțiuni americane ar putea sosi în următoarele săptămâni, ceea ce înseamnă că băncilor, furnizorilor de software și altor servicii li se interzice să interacționeze cu oficialii sancționați.

''Aceste sancțiuni creează un climat de frică și anxietate; ele complică activitatea zilnică a Curții, care are deja o sarcină enormă. Fiecare minut pe care personalul său îl petrece încercând să-și dea seama cum să funcționeze în cadrul acestor restricții este timp pierdut care ar trebui să fie dedicat investigării și urmăririi penale'', a declarat pentru EFE James A. Goldston, fost oficial al CPI și director al Inițiativei pentru Justiție Open Society.

Pentru acest jurist, Curtea trece printr-un test decisiv. ''Se confruntă acum cu o opoziție fără precedent. Misiunea sa de a judeca lideri politici și militari de rang înalt pentru infracțiuni grave este o garanție că nu va putea niciodată să mulțumească pe toată lumea'', apreciază expertul.

Presiunea externă coincide cu o criză internă. La scurt timp după anunțarea mandatelor de arestare, procurorul șef al CPI, Karim Khan, a fost denunțat pentru presupusă hărțuire sexuală și este investigat de Biroul ONU pentru Supraveghere Internă.

El neagă acuzațiile, dar în luna mai a anunțat că se retrage temporar din funcție până la finalizarea anchetei, un episod care a slăbit imaginea Curții într-un moment cheie.

Pentru moment, sancțiunile vizează mai mulți judecători și procurori, dar Goldston avertizează că, dacă ar fi extinse la întreaga instituție, ''însăși existența Curții ar fi în pericol, iar pierderile ar fi incalculabile.''

Printre riscuri, el menționează posibila eliberare a unor deținuți precum fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte; oprirea anchetelor în Afganistan, Myanmar, Venezuela și Ucraina; și abandonarea a mii de victime fără nicio cale de atac în justiție.

Genocid în fața CIJ

În paralel, CIJ, cea mai înaltă instanță a ONU, examinează două cazuri cheie. Africa de Sud a dat în judecată Israelul în decembrie 2023 pentru genocid în Gaza și, deși soluționarea cazului va dura ani, Curtea a emis deja măsuri provizorii în ultimul an, solicitându-i lui Netanyahu să prevină orice acte de genocid și să permită intrarea ajutorului umanitar.

Aceste măsuri nu au oprit ofensiva din Gaza, dar au plasat statul israelian sub o examinare juridică fără precedent.

Mai mult, într-un caz separat din iulie 2024, CIJ a concluzionat că ocupația israeliană și construcția de colonii israeliene în Palestina sunt ilegale, că blocada Gazei încalcă drepturile fundamentale și că Israelul trebuie să înceteze aceste activități, să retragă coloniștii și să repare daunele. De asemenea, a îndemnat alte state și ONU să nu recunoască și nici să nu asiste ocupația.

Amintirea atacului brutal al Hamas din 7 octombrie 2023 se intersectează, doi ani mai târziu, cu o narațiune globală mai largă. Situația umanitară din Gaza - cu peste 67.000 de palestinieni uciși și 168.000 răniți în doi ani - a devenit piatra de încercare pentru viitorul justiției internaționale și pentru rolul Tribunalului de la Haga într-o lume din ce în ce mai divizată, între cei care pledează pentru o responsabilitate mai strictă și cei care văd instanțele ca pe un instrument de confruntare politică. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* Poveștile civililor uciși în Gaza: paramedici, jurnaliști, salvatori, copii 

* La doi ani de la declanșarea războiului din Gaza, un fost ostatic israelian își amintește de cruzimea Hamas 

* Gaza sufocată și Israelul acuzat de genocid: 2 ani de la ofensiva care a zguduit lumea (GALERIE FOTO)