Aproape nimic nu a mai rămas din ceea ce exista în Gaza înainte de 7 octombrie 2023, când gruparea islamistă palestiniană Hamas a atacat Israelul, ucigând 1.200 de oameni și răpind 251. Israelul a început apoi o ofensivă în care au murit peste 67.000 de palestinieni, majoritatea civili. Această ofensivă a fost descrisă drept genocid de experți în drept internațional și de o comisie a ONU, amintește EFE într-o analiză.

Doi ani mai târziu, acestea sunt elementele-cheie care explică modul în care ofensiva împotriva enclavei palestiniene a zguduit mai întâi regiunea și apoi lumea.

Mai mult de un copil ucis în fiecare oră

Potrivit Biroului Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), trupele israeliene controlează 82% din teritoriul Gaza, care este considerat o zonă militară interzisă sau sub ordin de evacuare forțată. În Gaza au dispărut familii și cartiere întregi, 92% dintre case au fost avariate sau distruse, potrivit ONU, și doar 14 din 36 de spitale funcționează parțial.

Foto: (c) Ramadan Abed / REUTERS

Peste 10% din populația Gazei a fost ucisă sau rănită - s-au înregistrat aproximativ 168.000 de răniți și peste 20.000 de copii morți, din care peste 1.000 nu împliniseră un an - potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas. Aceasta echivalează cu mai mult de un copil care moare în fiecare oră.

Cea mai mare parte a celor două milioane de locuitori din Fâșia Gaza trăiesc în condiții de supraaglomerare și au fost strămutați de mai multe ori. Israelul continuă distrugerea sistematică a turnurilor și caselor din orașul Gaza, după ce a distrus partea de nord a enclavei - orașele azi fantomă Jabalia, Beit Hanoun și Beit Lahia - și orașul sudic Rafah, a cărui invadare în mai 2024 a fost considerată o ''linie roșie'' de către fostul președinte american Joe Biden.

Veto la adresa presei și uciderea jurnaliștilor

Trupele israeliene au intrat în Gaza pe 27 octombrie 2023, iar din acea lună, Israelul a interzis presei străine să intre în enclavă. A facilitat doar călătorii în colaborare cu armata, presa având posibilitatea de a vizita doar zone alese de armata israeliană și neputând vedea sau interacționa cu locuitorii din Gaza.

Foto: (c) Stringer / REUTERS

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a documentat 197 de lucrători din mass-media uciși.

Atacuri în Liban, Siria, Iran, Yemen și Qatar

În ultimii doi ani, Israelul a bombardat cinci țări și a invadat sudul Libanului acum un an, după o campanie masivă de bombardamente care l-a eliminat pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah.

De asemenea, trupele nu au părăsit sudul Siriei de la căderea regimului lui Bashar al-Assad, o țară bombardată frecvent de Israel. În Iran, Israelul a lansat o ofensivă aeriană asupra Teheranului, pe 13 iunie, iar SUA au bombardat instalații nucleare din Iran.

Rachete iraniene au căzut asupra Tel Avivului, iar cel puțin 31 de persoane au murit în Israel în 12 zile, în timp ce în Iran s-au înregistrat 900 de morți.

Totodată, rebelii Houthi din Yemen, în semn de solidaritate cu locuitorii din Gaza, lansează rachete în fiecare săptămână asupra Israelului (aproape toate interceptate), la care Israelul răspunde atacând capitala-port Sanaa.

În august, Israelul l-a ucis pe prim-ministrul Houthi și cea mai mare parte a guvernului, iar o lună mai târziu, aproximativ 30 de jurnaliști, atunci când a bombardat birourile unui ziar.

Într-un atac fără precedent, Israelul a bombardat capitala Qatarului, Doha, pe 9 septembrie, unde se întâlneau lideri ai Hamas. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și-a cerut scuze săptămâni mai târziu pentru bombardament, după ce președintele american Donald Trump a făcut presiuni asupra lui în urma unei întâlniri la Casa Albă în care și-au anunțat planul de a pune capăt ofensivei din Gaza.

Peste 450 de locuitori din Gaza morți din cauza malnutriției

Din octombrie 2023 și, în mod semnificativ, în această vară, peste 450 de locuitori din Gaza au murit din cauza foametei și a malnutriției, inclusiv 150 de copii, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății din enclavă.

Foto: (c) Jehad Shalbak / REUTERS

Pe 22 august, ONU a confirmat prezența foametei în guvernoratul Gaza (unde se află capitala), după ce experții au avertizat că peste 640.000 de locuitori din Gaza suferă de foamete ''catastrofală''.

Din martie, Israelul a blocat intrarea masivă de ajutor umanitar prin intermediul camioanelor ONU. În acești doi ani, alimentele au sosit în cantități limitate, la fel și corturile, medicamentele și benzina, din cauza unui sistem de inspecție multiplă descris de ONG-uri ca fiind arbitrar.

Acuzațiile de genocid izolează și mai mult Israelul

În noiembrie 2024, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv utilizarea înfometării ca armă de război.

Foto: (c) Piroschka Van De Wouw / REUTERS

Mai ales în ultimul an, Israelul a devenit mai izolat din cauza manifestațiilor globale și a protestelor față de participarea sa la evenimente culturale, sportive și academice.

Un comitet al ONU și organizații pentru drepturile omului descriu ceea ce s-a întâmplat în Gaza drept genocid, iar țări precum Brazilia l-au acuzat pe Netanyahu de genocid, ceea ce i-a adus președintelui său, Luiz Inacio Lula da Silva, desemnarea de ''persona non grata''.

Altele, precum Columbia, au rupt relațiile diplomatice, în timp ce Spania a impus un embargou asupra cumpărării și vânzării de arme și material defensiv către Israel.

În plus, din octombrie 2023, 20 de țări au recunoscut oficial Statul Palestina, inclusiv aliați de lungă durată ai Israelului, precum Regatul Unit și Franța. Israelul insistă că un astfel de stat nu va deveni niciodată realitate. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Poveștile civililor uciși în Gaza: paramedici, jurnaliști, salvatori, copii 

* La doi ani de la declanșarea războiului din Gaza, un fost ostatic israelian își amintește de cruzimea Hamas 

* Haga, câmpul de bătălie judiciară împotriva Israelului după doi ani de ofensivă în Gaza