Prim-ministrul francez Sebastien Lecornu a promis vineri că nu se va prevala de prevederea constituțională care îi permite să legifereze fără votul deputaților; el speră să evite astfel o moțiune de cenzură la viitoarele dezbateri parlamentare asupra bugetului, transmite AFP.

'Renunțarea la articolul 49.3' din Constituție - utilizat pentru adoptarea tuturor bugetelor după realegerea președintelui Emmanuel Macron în 2022 - 'nu trebuie să ne facă să renunțăm ca Franța să aibă un buget la 31 decembrie', a afirmat premierul, care urmează să își prezinte guvernul 'în zilele următoare'.

Lecornu este al treilea șef al guvernului de la Paris din iunie 2024 și al cincilea din actualul mandat prezidențial al lui Macron. El s-a angajat să reducă datoria publică ajunsă la 114% din produsul intern brut, în același timp cu reforme bugetare profunde, apreciate de AFP ca garanții pentru opoziția care amenință cu o moțiune de cenzură în Adunarea Națională, unde premierul nu dispune de majoritate. În decembrie anul trecut, cabinetul condus de Michel Barnier a căzut tocmai în urma unei astfel de moțiuni.

'Odată ce guvernul nu mai poate fi în poziția de a întrerupe dezbaterile (parlamentare - n. red.), nu mai există deci niciun pretext pentru ca dezbaterile să nu înceapă săptămâna viitoare, a spus Lecornu.

Ca premier desemnat, el urmează să țină luni sau marți un discurs de politică generală în fața deputaților din Adunarea Națională.

Joi, Lecornu a sugerat, în contextul unor noi proteste sindicale, câteva direcții de acțiune privind salariații sau pensionarea femeilor. Vineri, el a propus o 'taxă pe patrimoniul financiar', care să înlocuiască așa-numita taxă Zucman pe marile averi, cerută de stânga.

Noul prim-ministru participă la consultări de când a fost nominalizat, la începutul lui septembrie. Vineri, seria interlocutorilor a continuat cu partidul de extremă dreaptă Adunarea Națională (Rassemblement National, RN - a nu se confunda cu denumirea oficială a camerei inferioare a parlamentului - n. red.), care dispune de cel mai mare grup parlamentar, și cu Partidul Socialist.

Șefa RN, Marine Le Pen, a comentat după întrevederea cu Lecornu că renunțarea la articolul 49.3 este o dovadă de 'respect mai mare pentru democrație', iar liderul socialist Olivier Faure a apreciat că este o 'adevărată evoluție'.

Faure a cerut însă o dezbatere și un vot în parlament asupra reformei pensiilor, adoptată în 2023 prin recurgerea la articolul respectiv și puternic contestată. 'Există într-adevăr un început de ruptură privind forma, dar pe fond nu s-a schimbat nimic', a declarat el după două ore de dialog cu Lecornu. Politicianul socialist consideră că bugetul 'copiat' de acesta este în continuare 'foarte insuficient și în multe privințe alarmant'.

În ceea ce privește o eventuală moțiune de cenzură după discursul de politică generală, Faure nu a dat un răspuns ferm, afirmând că 'vom judeca în funcție de ce ne va spune în acel moment'.

Din partea stângii radicale, partidul Franța Nesupusă intenționează în continuare să depună o moțiune de cenzură 'imediat ce va fi nominalizat' guvernul lui Lecornu, a scris pe X coordonatorul național al formațiunii, Manuel Bompard.AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu; editor: Irina Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)