Tendința presei din Israel de a analiza critic criza umanitară din Gaza a dispărut aproape complet în ultimele săptămâni, după ce gruparea islamistă palestiniană Hamas a publicat înregistrări video cu ostatici slăbiți de foame, comentează marți agenția Reuters.

La sfârșitul lui iulie, imagini cu palestinieni înfometați din Fâșia Gaza au provocat indignare în întreaga lume, iar mass media din Israel au început să difuzeze relatări despre condițiile tot mai grele din teritoriul controlat de Hamas și să ceară un efort mai hotărât pentru livrarea de ajutoare umanitare.

Yonit Levi, principalul prezentator de știri la Canalul 12, a numit în direct criza din Gaza 'un eșec moral', iar conducători ai unor universități și memorialul Holocaustului au cerut guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu să îi ajute pe civilii care nu găsesc alimente. Timp de 22 de luni, după atacul Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, presa israeliană acordase mai multă atenție impactului asupra israelienilor; raidul islamiștilor a însemnat pentru aceștia circa 1200 de morți și 251 de ostatici duși în Fâșia Gaza.

Starea de spirit din Israel s-a schimbat însă dramatic după ce Hamas a publicat un material video cu ostaticul israelian Rom Braslavski, în vârstă de 21 de ani, slab ca un schelet, plângând de durere. După trei zile, a urmat o altă înregistrare, cu ostaticul Evyatar David, în vârstă de 24 de ani, care a afirmat că este forțat să își sape singur groapa.

O sursă palestiniană a susținut că filmările fuseseră gândite să ilustreze ce impact îngrozitor are restricționarea ajutoarelor pentru Gaza. Efectul a fost însă contrar, observă Reuters.

Simpatia tot mai mare a israelienilor pentru civilii palestinieni s-a risipit. În timp ce organizația Hamas a fost condamnată la nivel internațional, în Israel mii de oameni au ieșit în stradă cerând eliberarea imediată a ostaticilor. Se crede că în Gaza se mai află încă 50 dintre aceștia, dar numai circa 20 sunt încă în viață.

Uri Dagon, redactor-șef adjunct al celui mai citit ziar din țară, Israel Hayom, a afirmat că în ceea ce îi privește pe ostaticii aflați în mâinile Hamas, israelienii 'nu au capacitatea de a resimți durerea celeilalte părți'. 'Știu că sună groaznic, dar ăsta este adevărul', a insistat el.

Jurnalistul a acuza presa străină că a fost atrasă într-o 'campanie de minciuni' despre foametea din Gaza. Ziarul său a publicat articole despre suferințele palestinienilor, dar a subliniat că de vină este Hamas. El s-a întrebat de ce mass media din alte țări, care a arătat fotografii ale civililor slăbiți de foame din Gaza, nu a dat aceeași importanță și imaginilor sfâșietoare cu Evyatar David.

'Le sugerez editorilor șefi din presa internațională să se autoexamineze și abia apoi să discute despre modul în care se comportă presa israeliană', a mai spus Dagon.

Imediat după atacul din 2023, sondajele de opinie arătau că majoritatea palestinienilor aprobă raidul Hamas, ceea ce a stârnit mânia israelienilor. Filmările cu palestinieni care se îmbulzeau în jurul ostaticilor, îi filmau cu telefoanele mobile, îi scuipau și îi loveau au alimentat de asemenea resentimentele pe termen lung din Israel.

Harelo Chorev, cercetător la Centrul Moshe Dayan de la Universitatea din Tel Aviv, specializat în presa și societatea palestiniană, arată că astfel de incidente îi fac pe mulți israelieni să simtă cu greu vreo simpatie pentru populația din Gaza.

Presa internațională, căreia Israelul i-a interzis accesul în Gaza, s-a bazat pe jurnaliștii palestinieni, în care mulți israelieni nu au deloc încredere, menționând lipsa libertății presei sub regimul autoritar al Hamas.

'Nu cred că este foamete în Gaza. Nu cred că situația de acolo este ideală sau foarte bună, dar nu cred că e foamete', a spus Orit Maimon, un avocat în vârstă de 28 de ani din Tel Aviv.

Ministerul sănătății din Gaza a informat că de la începutul războiului 222 de oameni au murit de foame și subnutriție, inclusiv 101 copii.

În ultimele săptămâni, televiziunea de extremă dreapta Canalul 14 din Israel a încercat să discrediteze unele relatări despre copii palestinieni care flămânzesc. Când pe prima pagină a cotidianului britanic Daily Express a apărut fotografia unui copil despre care s-a aflat ulterior că era bolnav dinainte, unele mass media israeliene au reacționat cu indignare.

Luna aceasta, un sondaj publicat de Institutul pentru Democrație în Israel, un grup de reflecție din Ierusalim, a arătat că 78% din evreii israelieni consideră că Israelul face eforturi substanțiale pentru a evita suferințele palestinienilor, în timp ce doar 15% cred că statul ar putea face mai mult și nu vrea.

Ofensiva israeliană face ca relatările din Gaza să fie periculoase; conform Sindicatului Jurnaliștilor Palestinieni, din noiembrie până acum Israelul a ucis în Gaza peste 230 de ziariști, un bilanț pe care Reuters nu a reușit să îl verifice independent.

Israelul neagă că ar viza intenționat jurnaliștii și susține că mulți din cei uciși făceau parte din grupuri militante și acționau sub acoperirea presei. Duminică, armata israeliană a anunțat că a ucis pe Anas Al Sharif, în vârstă de 28 de ani, jurnalist al televiziunii Al Jazeera, cu o lovitură aeriană, pe care îl acuzase anterior că ar fi fost de fapt șeful unei celule al Hamas. Al Sharif a respins acuzația înainte de a-și pierde viața, iar unii activiști pentru drepturile omului au afirmat că el a fost luat în obiectiv pentru relatările sale.

De când este război, sondajele de opinie au indicat că circa 70% din israelieni doresc un acord pentru eliberarea ostaticilor, chiar dacă asta ar însemna încetarea imediată a ostilităților.

Unele organizații de presă au criticat guvernul Netanyahu pentru că nu a reușit să-i aducă acasă pe ostatici sau să prezinte un plan clar pentru Gaza post-conflict. Printre cei mai vehemenți critici s-a numărat ziarul Haaretz, cu orientare spre stânga, care a publicat multe relatări despre suferințele din Gazia și chiar investigații despre operațiunile militare din enclava palestiniană.

În noiembrie, cabinetul israelian, în care sunt reprezentate inclusiv partide ultranaționaliste de extremă dreapta, a aprobat o interdicție pentru oficiali de a discuta cu Haaretz și boicotarea publicației de către executiv, sub acuzația că îi sprijină pe 'inamicii statului, în timp de război'.

Unii miniștri au propus privatizarea televiziunii publice Canal 11, pe care un purtător de cuvânt al partidului de dreapta Likud a lui Netanyahu a criticat-o pe motiv că ajută stânga radicală și dăunează moralului israelienilor. Unii experți în media au avertizat că o astfel de măsură ar descuraja acoperirea de către presă a activității guvernului.

Asa Shapira, șeful catedrei de marketing și publicitate a Universității din Tel Aviv, a afirmat că acțiunile executivului influențează deciziile televiziunilor israeliene privind materialele difuzate. Deși opțiunile editoriale privind situația ostaticilor sunt urmarea preocupării publicului, există și teama că ar putea atrage dezaprobarea oficialităților, a explicat el.

Cancelaria premierului Netanyahu a refuzat să comenteze analiza Reuters.AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)