General-maiorul danez Soren Andersen, șeful Comandamentului Arctic al țării sale, a declarat miercuri într-un interviu pentru agenția Reuters că perspectiva preluării Groenlandei de către Statele Unite nu îl îngrijorează deloc.

După ce a discutat săptămâna trecută cu generalul de aviație american Gregory Guillot, responsabil cu apărarea regiunii, Andersen a afirmat că, ''militar, colaborăm, ca întotdeauna''. Guillot a vizitat baza militară a SUA de la Pituffik, în Groenlanda, în 19-20 iunie, pentru prima dată după ce Washingtonul a subordonat supravegherea insulei comandamentului nordic, în locul celui european.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a sugerat de mai multe ori că americanii ar putea obține Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei situat pe cea mai scurtă rută între Europa și America, vital pentru sistemul de avertizare privind rachetele balistice. Liderul de la Casa Albă nu a exclus nici anexarea prin forță, iar luna aceasta, când a fost audiat în Congresul de la Washington, Pete Hegseth, secretarul apărării SUA, nu a negat existența unor planuri în această eventualitate.

Însă Sorensen a susținut că ''nu are absolut deloc în minte'' un astfel de scenariu. ''Dorm perfect noaptea'', a spus el.

În dialogul cu Reuters, generalul danez a făcut primele comentarii după întâlnirea cu Guillot, în contextul unor exerciții militare în Groenlanda la care au participat cele mai mari forțe de când s-a încheiat Războiul Rece.

În trecut, nave de stat rusești și chineze au apărut de mai multe ori pe neașteptate în jurul Groenlandei, iar guvernul condus de Trump a acuzat Danemarca de eșecul menținerii siguranței insulei în fața unor posibile incursiuni. Atât Moscova, cât și Beijingul au negat că ar avea astfel de intenții.

Andersen a estimat că nivelul de amenințare pentru Groenlanda nu a crescut anul acesta. ''Nu vedem aici nave de stat rusești sau chineze'', a arătat el.

Prezența navală a Danemarcei în Groenlanda constă în patru nave de patrulare învechite, un avion de supraveghere și patrule pe sănii cu câini, cu misiunea de a monitoriza o suprafață de patru ori mai mare decât a Franței, menționează Reuters. Generalul a afirmat însă că, pentru Comandamentul Arctic din subordinea sa, prioritatea se schimbă dinspre demonstrarea prezenței și misiuni civile - cum ar fi cele de căutare, salvare și inspecția pescuitului - către apărarea teritorială.

''În realitate, Groenlanda nu este chiar așa de greu de apărat'', a explicat Andersen. ''Sunt relativ puține puncte care necesită apărare, și desigur avem un plan pentru asta. NATO are un plan pentru asta''.

La exercițiile militare de luna aceasta, danezii au desfășurat o fregată, avioane de vânătoare F-16, forțe speciale și efective suplimentare, intensificând monitorizarea în jurul infrastructurilor critice. Aceste forțe vor pleca săptămâna viitoare, când se încheie manevrele, a informat Andersen, adăugând că i-ar plăcea să repete exercițiile în lunile următoare.

''Pentru a menține această zonă liberă de conflicte, trebuie să facem mai mult, trebuie să avem o forță de descurajare credibilă. Dacă Rusia începe să își schimbe comportamentul în jurul Groenlandei, trebuie să pot să acționez pe această bază'', a apreciat generalul.

În ianuarie, guvernul de la Copenhaga a promis peste două miliarde de dolari pentru întărirea apărării arctice, inclusiv nave militare noi pentru climatul respectiv, drone cu rază lungă de acțiune și acoperire din sateliți. Franța s-a oferit să desfășoare trupe în Groenlanda, iar Reuters remarcă - fără a-l numi - că oficialul militar cu cel mai înalt rang din UE (probabil generalul austriac Robert Brieger, președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene - n. red.) a apreciat că staționarea de efective din țări europene în Groenlanda ar avea sens.

În capitala Groenlandei, Nuuk, trăiesc 20.000 de locuitori, iar restul populației de 57.000 a insulei este răspândit în 71 de localități mici, în special pe coasta de vest. Lipsa infrastructurii în alte regiuni constituie un factor de descurajare în sine, a arătat generalul Andersen. ''Dacă, de exemplu, ar avea loc o debarcare navală rusească pe coasta de est, cred că nu ar dura mult înainte ca o astfel de operațiune militară să se transforme într-o misiune de salvare'', a spus el. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor: Irina Cristea, editor online: Gabriela Badea)