Noul șef al Gărzilor Revoluționare, armata ideologică a Republicii Islamice Iran, Mohammed Pakpour, a promis vineri Israelului că îi va deschide ''porțile iadului'' și ''consecințe distrugătoare'', după bombardamentele israeliene ce surprind însă Iranul într-un moment în care este foarte slăbit economic, militar și politic, consemnează agențiile AFP și EFE.

''Regimul sionist criminal și ilegitim va cunoaște o soartă amară și dureroasă, cu consecințe enorme și distrugătoare'', a susținut Mohammed Pakpour. ''Porțile iadului se vor deschide în curând peste aceste regim'', a adăugat noul șef al Gărzilor Revoluționare, numit de ayatollahul Ali Khamenei în locul lui Hussein Salami, care a fost ucis împreună cu alți circa 20 de comandanți de rang înalt ai forțelor armate iraniene în primul valul de bombardamente israeliene din noaptea de joi spre vineri, ce a vizat aproximativ o sută de ținte, în special instalații nucleare, sisteme de rachete sol-sol și antiaeriene și centre de comandă.

Totuși, dincolo de retorica obișnuită a Teheranului în astfel de situații, opțiunile sale de ripostă sunt limitate, remarcă mai mulți analiști. Cu o economie slăbită de sancțiuni, cu aliați care au propriile lor probleme - inclusiv Rusia - și nu-l pot ajuta și cu o armată care și-a dovedit incapacitatea de a provoca daune Israelului, Iranul este surprins de atacul israelian într-un moment de maximă vulnerabilitate.

''Aceasta este o înfrângere existențială majoră pentru Republica Islamică, întrucât expune clar vulnerabilitatea aparatului militar și de securitate al regimului, precum și a infrastructurii sale cheie, inclusiv cea a energiei nucleare, precum și a conducerii sale politice și militare de rang înalt'', a declarat pentru France Presse Ali Fathollah-Nejad, directorul centrului de reflecție (think tank) Center for Middle East and Global Order (CMEG), cu sediul la Berlin. ''Toate acestea au ca scop, printre altele, paralizarea capacităților de comandă și contraatac ale Teheranului'', rezumă acesta obiectivul operațiunii militare israeliene.

Israelul a mai atacat Iranul în octombrie și aprilie 2024, lovind în special instalații militare. De data aceasta însă, Israelul a vizat direct structura militară de comandă a Iranului, ucigând aproape toți comandanții de rang înalt ai armatei și Gărzilor Revoluționare. Deși toți aceștia au fost înlocuiți imediat de alți ofițeri, operațiunea israeliană ''pare a fi o campanie totală, cu implicații vaste pentru viitorul Iranului și stabilitatea regională. Acesta este doar începutul'', remarcă Danny Citrinowicz, de la Institutul Național pentru Studii de Securitate (INSS) din Tel Aviv.

Bombardamentul israelian a țintit simultan programul nuclear al Iranului, atât uzine de îmbogățire a uraniului cât și cercetători din sectorul nuclear - cel puțin șase fiind uciși -, în contextul negocierilor în desfășurare dintre Teheran și Washington, acesta din urmă dorind un acord nuclear care să garanteze că Iranul nu va putea obține arme nucleare. Președintele american Donald Trump a profitat imediat de momentul de vulnerabilitate al Iranului și i-a cerut să semneze neîntârziat acordul cerut de Washington, avertizând că altfel vor urma lovituri israeliene 'și mai brutale', deși administrația americană susține că nu are nicio implicare în operațiunea militară lansată de Israel.

Aceasta din urmă vine în plus într-un moment în care aproape toți susținătorii regionali ai Iranului nu pot să-i vină în ajutor. Grupările Hamas și Hezbollah au fost decapitate de Israel, iar Siria nu mai este un aliat al Iranului după înlăturarea lui Bashar al-Assad. Doar rebelii Houthi din Yemen au mai rămas în ceea ce Teheranul numește ''axa rezistenței'', dar și aceștia sunt slăbiți în urma bombardamentelor americane. Cât despre Rusia, care s-a limitat să-și manifeste ''îngrijorarea'' după bombardamentele israeliene, reacția ei arată că nu poate fi de mare ajutor aliatului său iranian în timp ce ea însăși este împotmolită în războiul din Ucraina și are din acest motiv interesul să nu-l irite pe Trump.

Iranul a ripostat deja, dar anemic, lansând drone către Israel, doborâte însă înainte să ajungă deasupra teritoriului israelian, unele de forțele aeriene iordaniene. Totuși, premierul israelian Benjamin Netantyahu a declarat vineri că se așteaptă la ''mai multe valuri de atacuri iraniene'', atât cu drone cât și cu rachete.

Unele surse americane estimează la aproximativ 2.000 de rachete stocul de care dispune armata iraniană. Alte surse avansează estimări mult mai reduse, de 600-700 de rachete, dintre care unele au fost deja distruse de Israel în bombardamentele de vineri. De partea sa, Israelul probabil și-a reconstituit stocul de rachete interceptoare, care fusese diminuat de salva de circa 200 de rachete lansate în octombrie anul trecut asupra sa de Iran.

Alte opțiuni de ripostă pentru Iran ar putea fi atacarea intereselor americane în regiune, inclusiv perturbarea traficului petrolierelor în strâmtoarea Ormuz pentru a lovi puternic Occidentul prin creșterea prețului petrolului, dar riscul unor represalii militare americane puternice care să se adauge celor israeliene lasă practic Teheranul fără nicio marjă de manevră. Așadar, ''Iranul trebuie să încheie un acord, înainte să piardă totul'', a concluzionat Donald Trump într-un mesaj în care a cerut vineri Teheranului să semneze rapid acordul dorit de Washington asupra programului nuclear iranian. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)