După relansarea post-COVID, omenirea a înregistrat în 2024 o încetinire 'neașteptată' și 'îngrijorătoare' în dezvoltarea sa, iar aceasta încă înainte de tăierile drastice în ajutoarele internaționale, își exprimă îngrijorarea Organizația Națiunilor Unite (ONU), într-un raport publicat marți, informează AFP.

Înainte de 'anomalia' pandemiei care a dus în 2020 și 2021 la o scădere fără precedent a Indicelui Dezvoltării Umane (HDI) care ia în calcul nivelul de trai, de sănătate și educație, lumea era pe o traiectorie ascendentă ce ar fi permis să fie atins un înalt nivel de dezvoltare umană în 2030.

Însă relansarea ce a permis să se revină în 2023 la un nivel pre-COVID 'pare să piardă din viteză', iar prăpastia între țările bogate și cele sărace s-a adâncit și mai mult, potrivit raportului anual al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

În condițiile în care 'lentoarea progreselor înregistrate în 2024 devine 'noua normă'', atingerea acestui nivel mare de dezvoltare sperat 'ar putea dura mai multe decenii în plus, ceea ce ar face lumea noastră mai puțin sigură, mai divizată și mai vulnerabilă în fața șocurilor economice și ecologice', atenționează administratorul PNUD, Achim Steiner.

Cu atât mai mult cu cât această încetinire a început încă înainte de recentele tăieri drastice în ajutorul internațional anunțate de mai multe țări, în special de SUA.

Dacă țările bogate 'încetează să finanțeze dezvoltarea', 'aceasta va avea un impact asupra economiilor, societăților și, da, aceasta se va răsfrânge poate că într-un an sau doi asupra Indicelui Dezvoltării Umane: o speranță de viață mai mică, venituri în declin, mai multe conflicte', și-a exprimat Achim Steiner îngrijorarea într-un interviu pentru AFP.

Chiar dacă experții PNUD nu sunt încă siguri în ceea ce privește cauzele profunde ale încetinirii constatate în 2024, ei au identificat drept unul dintre motoare o reducere a progresului în ceea ce privește speranța de viață, poate că legată de efectele secundare ale COVID și de războaiele care se înmulțesc în întreaga lume.

În acest context, PNUD speră că Inteligența Artificială (IA) va putea 'relansa dezvoltarea'.

Raportul alocă un loc important provocărilor și riscurilor pe care le presupun instrumentele de IA, dezvăluind un sondaj realizat pe un eșantion de 21.000 de persoane în 21 de țări, în perioada noiembrie 2024 și ianuarie 2025.

Rezultatele arată că circa o persoană din cinci a utilizat deja IA și că două treimi dintre persoanele intervievate se gândesc să o utilizeze în anul ce urmează pentru educație, sănătate sau la lucru.

'IA va schimba practic toate aspectele vieții noastre', subliniază Achim Steiner, apreciind că oportunitatea pe care ea o reprezintă pentru dezvoltarea umană este deja 'o chestiune de alegere'.

'Viitorul se află în mâinile noastre. Tehnologia vizează oamenii, nu doar obiectele. Sub natura ostentativă a invențiilor se ascund alegeri importante făcute de indivizi sau grupuri, ale căror consecințe vor reverbera de-a lungul mai multor generații', subliniază raportul.

Este vorba în special de a alege între a construi o economie 'în colaborare' cu IA sau în competiție cu ea.

Chiar dacă jumătate dintre persoanele intervievate se așteaptă ca cel puțin o parte din munca lor să fie înlocuită de IA, ei par totodată gata să profite de această oportunitate: 60% dintre cei intervievați speră astfel la apariția de noi locuri de muncă.

Pe de altă parte, PNUD subliniază riscurile legate de IA, în special inegalitățile de acces între țările bogate și sărace, și 'prejudecățile culturale' legate de datele parțiale și de țările în care sunt dezvoltate aceste instrumente și sunt antrenați chatboții.

Un recent studiu elaborat de cercetători ai Universității Harvard citat în raport arată astfel că răspunsurile ChatGPT sunt mai aproape de cele ale unui om care locuiește într-o țară bogată și anglofonă decât de cele ale unui om care trăiește într-o țară săracă.

Însă 'noi putem concepe soluții pentru a reduce acest risc', dă asigurări Achim Steiner, pledând pentru a nu fi utilizat acest pretext pentru a respinge oportunitatea IA, de exemplu pentru cercetarea medicală. AGERPRES/(AS - redactor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)