Comisia Europeană a lansat marți o licitație publică prevăzută cu o finanțare de 5 milioane de euro pentru crearea unei 'Rețele Europene de Verificatori de Fapte' (European Network of Fact-Checkers), despre care afirmă că va permite combaterea dezinformării în toate limbile oficiale ale UE și va sprijini activitatea 'verificatorilor de fapte' existenți, relatează agenția EFE.

Potrivit Comisiei Europene, această rețea va fi complementară activității pe care deja o desfășoară 'Rețeaua Europeană de Standarde de Verificate a Faptelor' (European Fact-Checking Standards Network - EFCSN) și 'Observatorul European pentru Media Digitală' (European Digital Media Observatory - EDMO).

Odată cu această licitație Bruxelles-ul mai dorește crearea unui sistem de protejare a verificatorilor de fapte în fața hărțuirii, a unei baze de date cu verificări de fapte, precum și a unei capacității de răspuns de verificare a faptelor, inclusiv în 'situații de urgență'.

'Rețeaua Europeană de Verificatori de Fapte' se înscrie în orientările politice ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru perioada 2024-2029, orientări care au introdus inițiativa așa-numită 'Scutul European pentru Democrație' (European Democracy Shield).

Suma de 5 milioane de euro alocată acestei rețele face parte dintr-o finanțare mai largă de 47 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale.

Licitația este deschisă până pe 2 septembrie și pot participa ofertanți nu doar din statele membre ale UE, ci și din țări candidate la aderare, precum și din țări vecine asociate în 'Programul Europa Digitală' (Digital Europe Programme), regiune descrise de Comisia Europeană ca fiind 'în mod special vulnerabile dezinformării și interferenței externe, inclusiv a narativelor de dezinformare pro-Kremlin'.

Rețeaua de socializare Meta a decis în luna ianuarie eliminarea programului său de 'verificare a faptelor' (fact-checking) și diminuarea astfel a cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigrația sau identitatea de gen, teme asupra cărora Meta a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare. Schimbarea privește însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Mark Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor Legii Serviciilor Digitale (Digital Services Act).

Zuckerberg a deplâns în acest sens faptul că 'numărul legilor care instituționalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească și prin urmare este dificil să se construiască acolo ceva inovator', declarație criticată de Comisia Europeană, care a avertizat că va continua să monitorizeze respectarea de către Meta a regulilor stabilite în UE.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)