Cele două partide rămase în coaliția de guvernare din Estonia după ce social-democrații au fost excluși, respectiv formațiunile liberale Partidul Reformei și Estonia 200, au convenit luni un nou acord ce pune accentul pe creșterea bugetului apărării la 5% din PIB și propune reforme fiscale și stimulente pentru inovare, transmite agenția EFE.

Premierul eston Kristen Michal, membru al Partidului Reformei, și lidera formațiunii Estonia 200 și titulara Educației, Kristina Kallas, au semnat acordul de coaliție și i-au desemnat pe cei cinci miniștri care vor prelua portofoliile deținute de social-democrați, care au fost excluși din guvern în urma unei dispute asupra unui pachet de măsuri de stimulare a economiei.

Programul de guvernare al coaliției liberale, sprijinită de o majoritate fragilă în parlament, menționează eliminarea impozitelor corporative și dezvoltarea unei economii 'cu valoare adăugată sporită', precum și obiectivul de a aduce Estonia, țară cu numai 1,37 de milioane de locuitori, 'în topul primilor zece lideri mondiali în inovație'.

'Vom prioritiza dezvoltarea industriei interne de apărare ca parte a capacităților defensive ale Estoniei. Vom atrage investiții în sectorul apărării și vom impulsiona producția internă de arme și muniții', se mai arată în noul program de guvernare.

Acesta subliniază de asemenea angajamentul Estoniei de susținere a Ucrainei în războiul cu Rusia. 'Vom sprijini Ucraina până la victoria sa și până la o pace justă și durabilă', precizează documentul.

Predecesoarea premierului Kristen Michal, liberala Kaja Kallas, a stabilit anul trecut că Estonia va oferi Ucrainei un ajutor militar de cel puțin 0,25% din PIB-ul eston și a îndemnat toate statele UE să urmeze acest exemplu. Numită între timp șefă a diplomației UE, ea a încercat luna aceasta să oficializeze un astfel de angajament european printr-un plan în care statele UE să ofere anul acesta Ucrainei un ajutor militar de 40 de miliarde de euro, la care fiecare stat membru să contribuie în funcție de ponderea sa economică.

Totuși, liderii europeni, reuniți joia trecută la un summit, nu au validat acest plan. Prin urmare, Kallas a cerut ca alternativă achiziția și furnizarea către Ucraina a două milioane de obuze de calibru mare, în valoare de circa cinci miliarde de euro. Însă declarația finală a summitului menționează furnizarea doar 'pe bază voluntară' de către statele UE a acestui sprijin în vederea aprovizionării Ucrainei cu muniții.

Estonia a alocat în bugetul pentru anul în curs 3,3% din PIB pentru apărare, iar noul program de guvernare confirmă ținta de creștere a acestuia la 5% din PIB. Și vecina sa Lituania a anunțat în ianuarie că va suplimenta bugetul apărării până la 5% din PIB, cu obiectivul de a atinge chiar 6% din PIB în anul 2030. La rândul ei, Polonia a alocat anul acesta 4,7% din PIB pentru apărare.

Noul președinte american Donald Trump le-a cerut aliaților europeni să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, idee considerată nerealistă și nesustenabilă economic de majoritatea europenilor, cu excepția Poloniei și celor trei state baltice foste republici sovietice (Lituania, Letonia și Estonia) care în continuare au relații dificile cu Rusia.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lãzãroiu)