Rusia a intrat în cursa pentru exploatarea metalelor rare, anunțând săptămâna aceasta că va produce aproximativ 60.000 de tone metrice de carbonat de litiu în anul 2030, anunț venit în timp ce SUA au convenit deja cu Ucraina un acord (încă nesemnat) care va oferi companiilor americane un acces preferențial la exploatarea mineralelor rare ucrainene după ce se va încheia războiul cu Rusia, care controlează o parte din aceste zăcăminte ucrainene în teritoriile ocupate, relatează marți agenția EFE.

'Extracția industrială a litiului în țară va începe în 2030 (...) Producția estimată de litiu va fi de cel puțin 60.000 de tone', potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Resurselor Naturale.

Litiul, un metal cheie pentru fabricarea vehiculelor electrice, este inclus pe lista celor 50 de minerale considerate critice de Serviciul Geologic al SUA (US Geological Survey).

Rusia susține că are 3,5 milioane de tone de rezerve de oxid de litiu, dar numeroase zăcăminte sunt situate în inospitaliera Siberie.

'În mod tradițional, Rusia a importat litiu, prin urmare este acum vital să punem rapid în funcțiune instalațiile și să creștem extracția și procesarea acestei resurse importante din punct de vedere strategic pentru economie', se arată în același comunicat.

Până în prezent au fost emise licențe pentru explorarea acestui mineral din trei zăcăminte, respectiv două în regiunea Murmansk din nordul Rusiei și unul în regiunea siberiană Tuva, la granița cu Mongolia.

Potrivit celor mai recente date ale Serviciului Geologic al SUA, Rusia se numără printre primele cinci țări din lume în ierarhia rezervelor de metale din pământuri rare, dar contribuie foarte puțin la producția globală.

De asemenea, datele agenției nucleare ruse Rosatom indică faptul că Rusia deține în prezent mai puțin de 1% din piața producției de metale rare, deși rezervele sale reprezintă 17% din totalul mondial, plasându-o pe locul doi, după China.

Ministerul rus al Resurselor Naturale a estimat luna trecută că rezervele ruse a 29 de metale rare sunt evaluate la 658 de milioane de tone și includ 28,5 milioane de tone de metale din pământuri rare, considerând aceste rezerve ca fiind suficiente pentru nevoile actuale și viitoare ale economiei ruse.

Conform aceluiași minister, în rezervele menționate se regăsesc 14 metale rare, printre care litiu, rubidiu, cesiu, beriliu și altele, în timp ce elementele de pământuri rare sunt 15, iar acestea sunt extrase în comun din zăcăminte, după care sunt separate.

În ultimele săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a pledat pentru creșterea exploatării metalelor din pământuri rare de care dispune țara sa, precizând că Rusia este dispusă la colaborări cu parteneri externi, inclusiv cu SUA, pentru exploatarea zăcămintelor de pământuri rare.

Dar acestea 'sunt investiții care necesită mult capital, sunt proiecte costisitoare', a atras atenția Putin, care s-a declarat de acord cu participarea unor investitori americani și din alte țări la proiectele de extracție a metalelor din pământuri rare, de asemenea în regiunile ucrainene ocupate de Rusia.

Potrivit experților, înainte de anul 2022, când a atacat Ucraina, Rusia nu avea nevoie să-și exploateze aceste resurse, întrucât se baza pe importuri, dar sancțiunile occidentale au accelerat procesul tehnologic de obținere a metalelor din pământuri rare.

Recurgerea cu predilecție până atunci la importuri se explică prin faptul că zăcămintele Rusiei sunt situate în zone cu condiții climatice dure, ceea ce necesită costuri semnificative pentru extracția acestora.

În prezent, singurul sit activ al Rusiei de exploatare a metalelor din pământuri rare este situat în nordul regiunii Murmansk, unde se află mina Lovozerski. Există acolo rezerve mari de loparit, un mineral care conține titan, tantal, niobiu și alte metale rare.

Alte mari proiecte majore rusești în domeniul producției de metale din pământuri rare, respectiv zăcământul Tomtor din Iakuția și zăcământul Ak-Suk din Tuva, sunt practic înghețate, scrie presa rusă, conform căreia în Rusia au fost explorate 18 zăcăminte confirmate de metale rare și pământuri rare.

Cât despre Ucraina, aceasta deține 5% din resursele minerale ale lumii și ocupă locul 40 în rândul producătorilor de minerale, conform ediției din 2024 a World Mining Data.

Pe de altă parte, aproximativ 70% din resursele minerale semnificative ale Ucrainei sunt situate în provinciile Donețk, Dnipropetrovsk și Lugansk. Multe dintre ele se află pe teritoriul controlat de Rusia în provinciile Donețk și Lugansk, potrivit revistei Forbes Ucraina. Acesta este cazul a două dintre cele mai mari patru zăcăminte de litiu din Ucraina, țară care deține circa o treime din rezervele minerale de pe continentul european.

Potrivit autorităților pro-ruse din Donbas (regiunea ce reunește provinciile Donețk și Lugansk), principalele zăcăminte de litiu și titan din estul Ucrainei sunt acum sub controlul Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat ideea cedării parțiale a resurselor minerale ale Ucrainei către aliații săi occidentali în octombrie anul trecut, când și-a schițat un așa-numit 'plan de victorie' în războiul cu Rusia. Din perspectiva Kievului, o condiție cheie pentru a ceda către aliații săi din resursele sale minerale este obținerea de garanții de securitate care să descurajeze Rusia să mai atace vreodată Ucraina după un eventual acord de încetare a ostilităților.

Noul președinte american Donald Trump s-a arătat foarte interesat să pună mâna pe aceste resurse, invocând dorința sa ca SUA să obțină o formă de compensație pentru ajutorul oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.

După negocieri presărate și cu neînțelegeri, determinate mai ales de refuzul lui Trump de a oferi Ucrainei garanții de securitate în schimbul accesului preferențial al SUA la resursele minerale ucrainene, în cele din urmă Washingtonul și Kievul au convenit un acord prin care SUA vor obține acest acces și va fi creat un fond comun americano-ucrainean în care vor fi depozitate veniturile rezultate din exploatarea mineralelor ucrainene și din care ar urma să se finanțeze lucrări de reconstrucție post-război.

Acordul trebuia semnat în timpul vizitei efectuate de Zelenski la Washington pe 28 februarie, dar semnarea a fost amânată după ce întâlnirea acestuia cu Trump la Casa Albă s-a transformat într-o ceartă publică între cei doi lideri.

Totuși, resursele ucrainene râvnite de Donald Trump se găsesc în mare parte în zăcăminte pentru care nu au fost inițiate lucrări de exploatare, sunt dificil de extras sau se află de facto sub control rusesc în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)