Abdullah Ocalan, liderul intelectual întemnițat și fondatorul gherile kurde din Turcia, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), a cerut joi depunerea armelor și încetarea violenței pentru a pune capăt unui conflict ce durează de 40 de ani și în care peste 45.000 de persoane și-au pierdut viața în lupte și atacuri, informează EFE.

'Toate grupurile ar trebui să depună armele. PKK ar trebui dizolvat. Fac acest apel și îmi asum responsabilitatea istorică', a spus Ocalan într-un mesaj citit la o conferință de presă de membri ai partidului progresist pro-kurd DEM, care s-au întâlnit cu el joi în închisoarea în care liderul kurd ispășește pedeapsa de închisoare pe viață din 1999.

PKK este considerat organizație teroristă de Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

În acest mesaj, a cărui lectură a fost transmisă în direct de la un hotel din Istanbul, fondatorul PKK a spus că gherila a fost fondată într-o perioadă de oprimare și respingere a kurzilor.

Mesajul lui Ocalan reprezintă o nouă încercare de a pune capăt conflictului. Demersul a început în octombrie anul trecut, când Devlet Bahçeli, liderul partidului ultranaționalist MHP și aliat al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a propus ca Ocalan să meargă în Parlament pentru a cere public încetarea violenței.

Însuși liderul kurd s-a referit joi la faptul că lansează acest apel la dezarmare în atmosfera creată de Bahçeli, de 'determinarea exprimată' de președintele Erdogan și de pozițiile pozitive ale altor partide.

'Fac apel la PKK să organizeze un congres și să decidă dizolvarea sa', a susținut Ocalan în scrisoarea sa intitulată 'Apel la pace și la o societate democratică'.

Fondatorul gherilei kurde a dat asigurări că în ultimii 200 de ani capitalismul modern a încercat să demonteze alianța 'milenară' dintre turci și kurzi. 'Astăzi, această relație istorică fragilă trebuie reorganizată într-un spirit de fraternitate, fără a renunța la credință', continuă nota, în care se vorbește despre necesitatea unei societăți democratice în Turcia.

Ocalan a declarat că PKK a fost 'cea mai lungă și mai extinsă mișcare insurgentă din istoria Republicii' Turcia și că puterea sa s-a bazat pe absența 'canalelor democratice'.

El a mai spus că nu există alternativă la democrație în Turcia și că este necesar un consens.

'Salut toate sectoarele societății care cred în coexistență și îmi ascultă apelul', și-a încheiat mesajul Ocalan.

Apelul la încetarea luptei armate a PKK a fost făcut după câteva luni de contacte indirecte cu guvernul turc prin intermediul partidului progresist pro-kurd DEM și în fața incertitudinii dacă comandanții de pe teren ai gherilei kurde vor accepta mesajul liderului istoric al mișcării. Nu au existat contacte directe între gherilă și autoritățile turce, cel puțin nu oficial. Din octombrie trecut, deputații DEM s-au întâlnit cu Ocalan în închisoare de trei ori, inclusiv joi.

Ocalan a fondat PKK în 1978 cu scopul de a crea o țară independentă prin unificarea unor zone din Turcia, Iran, Irak și Siria, unde sunt concentrați kurzii. Prima acțiune a gherilei a fost pe 15 august 1984, când rebelii kurzi au atacat și au preluat controlul asupra orașelor Eruh și Șemdinli din sud-estul Turciei timp de câteva ore. De atunci, se estimează că peste 45.000 de persoane au murit în bombardamente, atacuri și operațiuni militare în acest război nedeclarat cu statul turc.

Abdullah Ocalan a fost arestat pe 15 februarie 1999 în cadrul unei operațiuni a serviciilor secrete turcești în Kenya, transferat în Turcia, judecat pentru înaltă trădare și condamnat la închisoare pe viață, pe care o execută în izolare pe insula închisoare Imrali, în largul coastei Istanbulului.

PKK și Ocalan au abandonat cu mult timp în urmă pretenția de a obține independența celor 10 până la 15 milioane de kurzi care trăiesc în Turcia, adică 18% din populație. În prezent, ei cer mai multe drepturi politice și culturale pentru minoritatea kurdă supusă represiunii pentru simplul fapt de a nu folosi limba turcă ca limbă principală și de a-și revendica statutul de kurzi.

Această încercare de a pune capăt conflictului nu este prima. PKK a declarat unilateral o încetare a focului în 1999, care a durat până în 2004, când aripa dură a gherilei a preluat controlul asupra organizației. În 2009, guvernul turc condus de Erdogan și PKK au reluat negocierile, care au fost întrerupte în 2011, când gherilele kurde au ucis 13 soldați. O nouă rundă de contacte a început în decembrie 2012, iar Ocalan a anunțat o nouă încetare a focului care a fost întreruptă în iulie 2015.

Think Tank-ul International Crisis Group estimează că de atunci au murit peste 7.000 de persoane, inclusiv 646 de civili, 1.494 de membri ai forțelor de securitate turce și aproape 4.800 de luptători kurzi.

Deși atacurile PKK și acțiunile militare împotriva gherilei au scăzut în Turcia, violența a crescut în nordul Irakului, unde armata turcă bombardează în mod regulat baze ale gherilelor kurde, și mai ales în Siria. Din 2016, Turcia a ocupat o zonă largă din Siria unde luptă împotriva YPG, o miliție kurdă siriană pe care Ankara o consideră afiliată PKK. Deși există legături clare între cele două organizații, YPG-ul este de ani de zile aliat al SUA în lupta acestora împotriva grupării jihadiste Stat Islamic, în timp ce PKK este considerat organizație teroristă de către Washington.

Mulți analiști leagă acest nou proces de pace de căderea recentă a dictaturii președintelui sirian Bashar al-Assad, întrucât Turcia se teme că YPG-ul își poate consolida acum controlul asupra regiunilor pe care le deține deja. Situația poate fi influențată și de un alt factor, și anume dacă noul președinte al SUA, Donald Trump, își menține sprijinul pentru miliția kurdă siriană.

Deși Ocalan rămâne liderul ideologic și, în anumite privințe, spiritual al gherilei, comandanții PKK au și ei un cuvânt de spus în această chestiune. Pe 6 februarie, Murat Karayilan, președintele consiliului care conduce activitățile PKK, și-a exprimat îndoiala din Irak, unde se află în exil, că o cerere a lui Ocalan din închisoare ar fi suficientă pentru ca 'zecile de mii' de luptători ai gherilei să o accepte.

În declarații către mass-media pro-kurdă, Karayilan a afirmat că Ocalan ar trebui să se poată adresa liber gherilelor și să participe, chiar și virtual, la un eventual congres al PKK în care să se dezbată și să se decidă încheierea luptei armate.

EFE amintește că eliberarea lui Abdullah Ocalan sau încheierea regimului său de izolare a fost dintotdeauna o cerere a PKK și a altor grupuri kurde din Turcia.AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)