Rusia a început să formeze un grup de negociere pentru discuțiile cu SUA, inclusiv cu privire la războiul din Ucraina, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de The Kyiv Independent.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump au convenit în timpul discuției telefonice din ajun să își instruiască consilierii să pregătească imediat o întâlnire tete-a-tete, a afirmat Peskov, adăugând că Moscova va lua în considerare experiența acordurilor de la Minsk la negocierile viitoare.

'Bineînțeles, experiența acordurilor de la Minsk este foarte elocventă și vom lua întotdeauna în considerare această experiență în toți pașii următori', a spus el.

Acordurile de la Minsk semnate în 2014 și 2015 în format de patru - Rusia, Ucraina, Franța și Germania - după ofensivele militare ruse în regiunea Donbas din Ucraina nu au reușit să aducă însă o pace durabilă.

Moscova a încălcat termenii acestora acordurile, folosindu-le ca pârghie pentru a obține o mai mare autonomie pentru teritoriile ocupate de Rusia și menținându-și în același timp influența asupra întregii Ucraine, amintește publicația ucraineană citată.

Peskov a mai spus că Rusia nu a stabilit încă ce țări ar putea participa la eventualele discuții și a confirmat că nu a existat niciun contact cu națiunile europene pe această temă.

'Deocamdată, nu există nicio viziune privind formatul unui posibil dialog sau proces de negociere', a spus el. 'În ceea ce privește participarea Europei, din nou, nu există încă o viziune asupra formatului unui posibil proces de negociere, este prea devreme pentru a vorbi despre asta', a reiterat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Interfax.

Pe 12 februarie, președintele american a avut convorbiri telefonice separate cu președintele rus, iar apoi cu cel ucrainean, afirmând ulterior că ambii lideri 'doresc să oprească moartea a milioane de oameni în războiul Rusia - Ucraina'.

Zelenski și Trump au convenit să înceapă să lucreze pentru a pune capăt războiului, potrivit șefului cancelariei prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak.

Donald Trump a sugerat ulterior că Arabia Saudită ar putea găzdui o viitoare întâlnire a sa cu Vladimir Putin în cadrul eforturilor de a negocia încetarea războiului. Kremlinul nu a confirmat și nici nu a infirmat sugestia președintelui american, afirmând că cei doi șefi de stat au convenit să continue contactele. Rămâne neclar în ce măsură Ucraina va fi implicată în aceste discuții, notează The Kyiv Independent.

Întrebat de un reporter dacă Ucraina va fi un partener egal în negocierile de pace, Trump a răspuns miercuri seara: 'Este o întrebare interesantă' și a părut să se gândească cu atenție după care a dat următorul răspuns: 'Am spus că nu a fost un război bun în care să intri', aparent îmbrățișând poziția președintelui Putin, conform căreia conflictul a fost declanșat din vina națiunii invadate brutal de către vecinul autoritar, comentează joi analistul Stephen Collinson de la CNN.

În cadrul conferinței de presă de joi, Peskov a refuzat să răspundă la întrebarea referitoare la cine a inițiat convorbirea telefonică dintre cei doi președinți și dacă aceasta a fost prima de la învestirea lui Donald Trump, remarcă la rândul său portalul RBC.ru.

'Toate cerințele Rusiei sunt bine cunoscute, iar Moscova are o poziție consecventă', a subliniat el. Peskov a explicat că partea rusă se așteaptă la o discuție cuprinzătoare a tuturor problemelor legate de securitatea în Europa, în special a celor care vizează Rusia. Putin cere Ucrainei cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în toamna anului 2022 în Ucraina - Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie - și să renunțe la NATO, pe lângă diminuarea armatei și adoptarea limbii ruse ca limbă de stat.

Conținutul strategiei liderului de la Casa Albă rămâne opac, dar e perceptibilă graba cu care noul președinte american vrea să rezolve conflictul în Ucraina. După câștigurile constante ale armatei ruse pe câmpul de luptă, nu există nicio certitudine că liderul de la Kremlin este la fel de disperat pentru o soluționare rapidă ca Trump, care visează de mult timp la un Premiu Nobel pentru Pace, scrie analistul CNN.

După cum a declarat miercuri la Bruxelles secretarul american al apărării, Pete Hegseth, speranțele Ucrainei de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute sunt nerealiste. Ceea ce ar putea apărea este o soluție asemănătoare cu împărțirea Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial: teritoriul ocupat de Rusia rămâne 'înghețat' sub controlul său, iar restul revine Ucrainei - de cealaltă parte a unei frontiere dure - care să rămână o democrație. Poate că acestei părți vestice a Ucrainei i se va permite să adere la Uniunea Europeană, așa cum s-a întâmplat odată cu Germania de Vest. Dar, de data aceasta, trupele americane nu vor fi acolo pentru a asigura libertatea.

'Poziția SUA cu privire la Ucraina, așa cum este articulată astăzi, nu ar trebui să surprindă pe nimeni în Europa: este exact ceea ce mi-au spus neoficial surse europene, pe canale secrete, în culise, timp de doi ani: Ucraina de Vest și Ucraina de Est, ca Germania de Vest și Germania de Est, dar în acest caz - UE da, NATO nu', a declarat pentru CNN Nicholas Dungan, fondator și CEO al CogitoPraxis, o companie de consultanță strategică din Haga.

Convorbirea amicală a președintelui american Donald Trump cu liderul rus Vladimir Putin, care a avut loc fără Ucraina și Europa, poate semnala că cei doi sunt gata să împartă din nou lumea în sfere de influență, concluzionează analistul CNN în comentariul său intitulat 'Relațiile SUA cu Europa nu vor mai fi niciodată la fel după conversația lui Trump cu Putin'.

O astfel de soluție ar evoca o crudă ironie istorică, în opinia acestui analist: Putin, care a urmărit cu disperare din postul său de ofițer KGB la Dresda dizolvarea Uniunii Sovietice, ar putea fi pe punctul de a crea o nouă Germanie de Est în Europa secolului XXI cu ajutorul Americii. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ady Ivaşcu)