Secțiile de vot s-au închis în Kosovo, iar tabăra premierului în exercițiu Albin Kurti a obținut peste 40% din voturile exprimate, potrivit primelor estimări, mai puțin însă de jumătatea absolută pe care o spera, relatează AFP.

Potrivit estimărilor media locale, partidul său Vetevendosje (VV, 'autodeterminare', social-democrat) a obținut 42,3% din voturi, urmat de Partidul Democrat din Kosovo (PDK) cu 21,3%.

'Mulțumesc tuturor cetățenilor din Kosovo care au votat până în prezent și încurajez toată lumea să o facă. Exercitați-vă dreptul democratic pentru a face să fie auzită vocea voastră', a lansat Kurti în timp ce se ducea să voteze în cursul zilei, considerând acest scrutin drept un 'referendum istoric' pentru Kosovo, care s-a separat de Serbia în 2008.

Albin Kurti și VV au făcut campanie promițând să guverneze Kosovo 'de la un capăt la altul', adică și teritoriul locuit majoritar de sârbi unde influența Belgradului este mult mai palpabilă decât cea a Pristinei.

Pentru alegători, problemele economice au fost în centrul votului, într-un teritoriu în creștere, dar care rămâne unul dintre cele mai sărace de pe continentul european.

Premierul a insistat în timpul campaniei asupra poziției sale ferme față de Serbia. În ultimele luni, Albin Kurti a închis instituții paralele - bănci, birouri poștale, administrații - pe care Serbia le finanța pentru a-și asigura fidelitatea minorității sârbe.

La scrutinul anterior din 2021,VV obținuse 50,28% din voturi, devansând PDK (17%).

Din cele 20 de locuri rezervate minorităților, cele 10 dedicate minorității sârbe au fost câștigate toate de Srpska Lista (Lista sârbă). Scorul acestui partid, considerat de Pristina brațul armat al Serbiei, va fi analizat de autorități.

'Votul pentru Lista sârbă înseamnă a vota pentru statul sârb', afirmase Zlatan Elek, liderul acestei formațiuni într-un interviu în cursul săptămânii. 'Fiecare sârb care nu va merge să voteze sau care va vota împotriva Listei sârbe își va da votul de fapt lui Kurti și celor care i se supun', a adăugat el.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a lansat și el un apel să se voteze pentru candidații de pe Srpska Lista, 'singurii garanți că Kurti nu va expulza sârbii din Kosovo'.

Anii de putere ai lui Kurti au fost marcați de tensiuni frecvente cu minoritatea sârbă și cu Belgradul, în special după eșecul discuțiilor organizate de Uniunea Europeană în 2023.

În luna mai a aceluiași an, zeci de soldați ai Forței de menținere a păcii a NATO au fost răniți în ciocniri cu etnici sârbi. În septembrie 2023, un comando compus din sârbi puternic înarmați a ucis un polițist kosovar, baricadându-se apoi într-o mănăstire și refugiindu-se ulterior în Serbia. La sfârșitul lunii noiembrie 2024, atacul asupra unui canal vital pentru infrastructura electrică a Kosovo a făcut să crească din nou tensiunile.

Aceasta nu l-a făcut niciodată pe Kurti să ezite în politica sa de fermitate față de Serbia, sfârșind prin a agasa comunitatea internațională, care îl acuză că refuză orice dialog.

Susținătorii lui rămân seduși de viziunea acestui fost lider studențesc, care a moștenit supranumele de 'Che Guevara al Kosovo' pentru anii săi de luptă împotriva Serbiei, pe care i-a plătit cu mai mulți ani de închisoare înaintea autoproclamării independenței. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Andreea Preda)