Liderul conservatorilor germani și favorit în sondaje înaintea alegerile legislative din 23 februarie, creștin-democratul Friedrich Merz, a estimat sâmbătă că după alegeri ar putea ajunge la un acord asupra politicii privind imigrația cu social-democrații cancelarului în exercițiu Olaf Scholz și astfel să poată încheia o înțelegere cu aceștia pentru o coaliție de guvernare, relatează agențiile AFP și EFE.

După ce fostul cancelar creștin-democrat Angela Merkel a deschis în 2015-2016 granițele Germaniei pentru migranții clandestini, peste un milion de migranți din Asia, Africa și Orientul Mijlociu au intrat în această țară, flux care a continuat de atunci, astfel că imigrația este acum o temă principală de dezbatere în campania pentru alegeri.

Actualul lider conservator, Friedrich Merz, s-a delimitat de politica lui Merkel la acest capitol și pledează pentru măsuri drastice anti-migrație, inclusiv controale intensificate la granițe și respingerea migranților încă de acolo, precum și expulzarea celor fără drept de azil. Cu sprijinul formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), el a reușit luna trecută să treacă prin Bundestag (camera inferioară a parlamentului) o moțiune fără valoare legală cu astfel de măsuri.

Însă când Friedrich Merz a încercat să promoveze și un proiect de lege în acest sens, el nu a mai obținut majoritatea, iar partidele pro-europene, în special social-democrații cancelarului Olaf Scholz și Verzii titularei Ministerului de Externe, Annalena Baerbock, l-au acuzat că prin colaborarea cu extrema dreaptă și prin măsurile anti-migrație încalcă valorile și regulile Uniunii Europene.

Vorbind sâmbătă la un congres al Uniunii Creștin-Sociale (CSU), ramura bavareză a Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Merz a subliniat că acest partid este hotărât să impună o 'întorsătură asupra migrației' odată ce va ajunge la putere.

Alegătorii sunt conștienți de faptul că Verzii - celălalt partener posibil pentru un guvern de coaliție - nu doresc deloc să susțină o politică restrictivă asupra imigrației, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD) 'se luptă cu el însuși', a remarcat Merz în discursul său la congresul desfășurat la Nurnberg.

Totuși, el a estimat că, în cele din urmă, social-democrații 'vor privi la Danemarca și la alte țări europene' și vor vedea că, dacă ar fi susținut o politică 'rezonabilă' privind imigrația ar fi putut evita pierderea de voturi în favoarea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care ocupă locul doi în sondaje.

După ce a sugerat că este favorabil unei coaliții de guvernare cu social-democrații, Merz a subliniat din nou că nu va coopera sub nicio formă cu extrema dreaptă AfD, motivând că acest partid pune la îndoială moneda euro și NATO și caută pacea 'în poala lui Putin', referire la președintele rus și la războiul dus de acesta contra Ucrainei, țară sprijinită substanțial în acest război de Germania.

Conservatorii din CDU/CSU conduc în sondaje, cu circa 30%, urmați de extrema dreaptă AfD, cu circa 20%, înaintea alegerilor anticipate convocate pentru 23 februarie, după ce coaliția lui Scholz a pierdut majoritatea în urma înlăturării Partidul Liber-Democrat (FDP) din guvern, pe fondul unor dispute bugetare apărute după ce Germania a trecut prin al doilea an de recesiune și mai multe sectoare ale economiei se află în criză și anunță concedieri, cum este cazul sectorului auto.

În aceleași sondaje Partidul Social-Democrat se află pe locul trei, cu aproximativ 15%, urmat îndeaproape de partidul Verzilor, ceea ce înseamnă că Merz va fi nevoit să se alieze la guvernare cu cel puțin unul dintre aceste două partide pentru a evita o coaliție cu AfD.

Tot sâmbătă, noi manifestații împotriva extremei drepte s-au desfășurat în mai multe orașe germane, astfel de proteste fiind organizate cu regularitate în ultima vreme de partidele pro-europene, care, în pofida sondajelor ce le sunt favorabile, au emoții înaintea alegerilor la care se tem că partide anti-sistem precum Alternativa pentru Germania (AfD) sau Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) ar putea furniza surprize.

Foto: (c) Louisa Off/REUTERS

Manifestația cea mai semnificativă de sâmbătă a fost la Munchen, cu aproximativ 200.000 de participanți, potrivit poliției. Organizatorii manifestației 'Munchen este multicolor' au precizat că doresc astfel să transmită înainte de alegeri 'un semnal puternic în favoarea diversității, demnității umane, coeziunii și democrației'.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Preda)