La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, eliberarea primelor lagăre naziste ale morții a avut un impact redus. Imaginile a ceea ce au descoperit Aliații acolo, cenzurate inițial, vor face însă lumea conștientă de oroarea Shoah, scrie AFP.

Eliberarea lagărelor de concentrare și exterminare naziste s-a produs pe fondul înaintării către Berlin a armatelor aliate.

Primul lagăr major descoperit a fost, pe 24 iulie 1944, cel de la Majdanek (în suburbiile orașului Lublin, Polonia), eliberat de Armata Roșie. Ultimele au fost descoperite pe 9 mai 1945, a doua zi după capitularea germană, odată cu eliberarea Theresienstadt (sau Terezin în cehă), la nord de Praga, și Stutthof, lângă actualul oraș Gdansk (Polonia).

Reichsfuhrer-ul forțelor SS Heinrich Himmler ordonase încă din iunie 1944 evacuarea lagărelor înainte de sosirea Aliaților și transferul deținuților în alte lagăre.

Ordinul viza în primul rând lagărele situate în țările baltice, amenințate de înaintarea Armatei roșii. Înainte de a fugi, ofițerii SS au fost instruiți să șteargă urmele crimelor lor.

Astfel, eliberarea de către Armata roșie a lagărului Auschwitz-Birkenau (în Polonia ocupată), pe 27 ianuarie 1945, a fost precedată de desființarea treptată a complexului, în vara anului 1944, și de evacuarea a peste 60.000 de deținuți.

Când au sosit sovieticii, au descoperit doar circa 7.000 de prizonieri, care fuseseră incapabili să mărșăluiască și să-și urmeze camarazii în 'Marșurile morții'.

Cenzură, apoi șoc

Descoperirea primelor lagăre are doar un impact redus asupra publicului larg.

Comisiile de anchetă ruse și poloneze fac numeroase fotografii la Majdanek și Auschwitz, iar serviciile fotografice ale armatei americane realizează un reportaj despre Struthof, singurul lagăr de concentrare nazist situat pe actualul teritoriu francez.

Imaginile nu sunt însă difuzate publicului larg.

În Franța, în special, autoritățile nu vor să alarmeze familiile cu privire la soarta 'absenților' (deportați, prizonieri de război, trimiși la muncă forțată).

Un adevărat punct de cotitură în mediatizarea lagărelor morții intervine pe 6 aprilie 1945, odată cu descoperirea lagărului de la Ohrdruf, o anexă a celui de la Buchenwald (Germania). Când intră americanii, însoțiți de corespondentul de război Meyer Levin și fotograful francez AFP Eric Schwab, văd focurile încă fumegând, prizonieri descărnați executați cu un glonț în cap.

Pe 12 aprilie același an, este organizată o vizită oficială la Ohrdruf pentru generalii Patton, Bradley și Eisenhower. 'Nu am trăit niciodată în viața mea un șoc atât de profund', a spus acesta din urmă. Decizia lor este imediată: 'Toată cenzura trebuie ridicată'.

În aceeași seară, cotidianul francez Ce Soir va publica pe prima pagină reacția generalului Patton - 'Fără milă pentru călăi' - și imaginea unei gropi comune.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz/'Am supraviețuit Auschwitz-ului: Nu uita asta' - Supraviețuitori își împărtășesc poveștile

80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz/ Câteva precizări despre lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau

80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz/ Supraviețuitorii, invitați la situl fostului lagăr