Președintele ales al SUA, Donald Trump, care a avut miercuri o convorbire telefonică cu șefa guvernului danez Mette Frederiksen, nu și-a retras în această discuție amenințarea de a impune sancțiuni prin taxe vamale dacă Danemarca refuză să vândă Statelor Unite insula Groenlanda, a declarat joi Frederiksen, potrivit agenției EFE.

'Partea americană a insinuat că, din nefericire, ar putea surveni o situație în care să colaborăm mai puțin ca în prezent în sectorul economic', a spus șefa guvernului de la Copenhaga după o întâlnire cu liderii tuturor partidelor parlamentare daneze convocată pentru a-i informa despre conținutul discuției sale cu Trump.

'Ne aflăm într-o situație gravă în ultima vreme. Facem tot ce putem pentru a o gestiona într-un mod cât mai inteligent posibil', a adăugat ea.

Șefa guvernului danez a avut de asemenea joi o reuniune cu executivii principalelor multinaționale daneze, inclusiv cu compania farmaceutică Novo Nordisk și cu cea producătoare de bere Carlsberg, pentru a discuta despre tensiunile cu SUA legate de Groenlanda.

În convorbirea de miercuri cu viitorul președinte al SUA, care a durat circa 45 de minute, Frederiksen a reafirmat că Groenlanda nu este de vânzare și că cetățenii acestei insule sunt cei care trebuie să decidă asupra unei eventuale declarări a independenței față de Danemarca.

Pe de altă parte, această țară este dispusă să își asume o 'responsabilitate sporită' pentru securitatea în regiunea arctică, i-a mai spus Frederiksen lui Trump, pe care l-a invitat într-o vizită oficială în Danemarca, dar nu este clar dacă și când viitorul președinte american va da curs invitației.

Acesta din urmă nu a exclus posibilitatea folosirii forței sau a sancțiunilor economice pentru a anexa Groenlanda, declarație nuanțată apoi de viitorul său vicepreședinte, J.D. Vance.

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Din 2009, când a primit o largă autonomie, Groenlanda are dreptul să își declare independența față de Danemarca, dar nu a făcut niciodată acest pas.

Această insulă vastă, dar care numără doar aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie dependentă de pescuit și este finanțată masiv de guvernul de la Copenhaga, cu aproximativ un miliard de dolari pe an, echivalentul a aproximativ jumătate din bugetul său, deși dispune de mari resurse naturale, inclusiv petrol și gaze naturale, dar exploatarea acestora nu s-a putut realiza până în prezent din cauza dificultăților geografice și a costurilor ridicate.

Premierul Groenlandei, Mute Egede, este favorabil independenței insulei, dar a spus în mod repetat că aceasta nu este de vânzare. Trump a avansat și în 2019, în precedentul său mandat prezidențial, ideea cumpărării insulei, respinsă de guvernul danez. Această idee nu este totuși chiar nouă. După al Doilea Război Mondial, președintele american de atunci, Harry Truman, a încercat și el să cumpere Groenlanda cu o sută de milioane de dolari în aur, considerând-o un teritoriu de mare importanță strategică în contextul Războiului Rece care tocmai începuse, dar guvernul danez a refuzat oferta.

Cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA și pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul și-a exprimat interesul de a-și extinde acolo prezența militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare și submarinele nucleare rusești.

Deși majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independența, puțini dintre ei consideră această opțiune ca fiind viabilă, având în vedere dependența economică față de Danemarca. O altă opțiune ar putea fi un așa-numit pact de 'liberă asociere' cu SUA, asemănător statutului pe care îl au Insulele Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Anda Badea)