Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, a declarat luni că mai multe ţări au propus deja să găzduiască o întâlnire între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele ales al SUA, Donald Trump, dar a refuzat să precizeze care sunt aceste ţări, relatează Reuters.

La conferinţa sa de presă anuală desfăşurată joia trecută, Putin s-a declarat pregătit pentru o întâlnire cu Trump, dar a adăugat că nu ştie când aceasta ar putea avea loc. "În primul rând, nu ştiu când ne vom întâlni, pentru că el nu spune nimic despre asta. Nu am mai vorbit deloc cu el de mai mult de patru ani. Şi, desigur, sunt pregătit (pentru o întâlnire), oricând", a spus preşedintele rus.

În timp ce armata ucraineană nu reuşeşte să oprească pe frontul de est avansul trupelor ruse mai numeroase şi mai bine înarmate, ipoteza unor negocieri de pace între Kiev şi Moscova capătă tot mai multă consistenţă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Acesta din urmă a declarat lunea trecută, la o conferinţă de presă, că a văzut imagini cumplite cu câmpuri de luptă pline cu cadavre şi distrugeri de pe frontul din Ucraina şi că va discuta cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt acestui "măcel". Anterior, Trump a afirmat că în acest război Rusia a pierdut circa 600.000 de soldaţi şi Ucraina circa 400.000 de soldaţi, morţi şi răniţi, şi a cerut o încetare a focului imediată, împreună cu lansarea negocierilor de pace.

Întrebat dacă, în opinia sa, Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei pentru a se ajunge la pace, viitorul preşedinte american a evitat să dea un răspuns direct, afirmând doar că mare parte din teritoriul în dispută, referindu-se la teritoriul ucrainean ocupat de Rusia, a fost redus la stadiul de ruine şi moloz şi va fi nevoie de un secol pentru a fi reconstruit. "Adică sunt oraşe unde nicio clădire nu mai stă în picioare, este un loc demolat", a remarcat Trump, a cărui politică faţă de Rusia şi Ucraina este încă neclară, cu mai puţin de o lună până la învestirea sa în funcţie pe 20 ianuarie.

Un plan al emisarului pe care şi l-a desemnat pentru Rusia şi Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg, plan care datează însă din iunie, prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor. De asemenea, potrivit ziarului american The Wall Street Journal, Trump ar fi sugerat ca trupe europene să monitorizeze o încetare a focului în Ucraina, ca o formă de garanţie de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă.

Discuţii preliminare între statele europene pe acest subiect, conduse de preşedintele francez Emmanuel Macron, au relevat deja diviziuni între participanţi asupra mandatului şi obiectivelor unei asemenea misiuni şi chiar asupra oportunităţii abordării acestui subiect acum, potrivit Reuters.

De partea sa, după declaraţia lui Trump de lunea trecută, Putin a spus că Rusia este pregătită pentru "negocieri şi compromisuri" asupra unui posibil acord de pace cu Ucraina, dar a subliniat că trebuie să fie un acord pentru o pace durabilă, nu doar un acord de armistiţiu, iar acordul preliminar ce fusese convenit la Istanbul între negociatorii ruşi şi ucraineni în primele săptămâni ale războiului în 2022, dar care nu a fost niciodată implementat, ar putea servi drept bază pentru noi discuţii. Totuşi, a completat Putin, actuala situaţie de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului, va trebui avută în vedere în orice negocieri.

Conform Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi categoric opoziţia.

Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.
AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)