Premierul ungar, Viktor Orban, vorbind sâmbătă, la o conferinţă de presă internaţională de sfârşit de an, la Budapesta, a făcut o legătură între imigraţia ilegală şi actele de terorism, referire la recenta tragedie de la târgul de Crăciun din Magdeburg, Germania. El a afirmat că Bruxellesul doreşte să "transforme Ungaria în Magdeburg" şi să impună ţării reguli riscante privind migraţia, care "nu trebuie permise", relatează MTI.

Prim-ministrul a început conferinţa de presă exprimând condoleanţe faţă de Germania şi familiile victimelor atacului terorist de la târgul de Crăciun din Magdeburg. El a declarat că nu există "nicio îndoială" cu privire la legătura dintre imigraţia ilegală şi actele teroriste, dar mulţi au încercat să nege acest lucru, "deşi este un fapt că nimic asemănător [unor astfel de atacuri] nu s-a întâmplat înainte" de criza migraţiei europene.

Premierul ungar a spus că lecţia pentru Ungaria este că trebuie să continue să reziste schimbării într-o "lume în care se poate întâmpla aşa ceva".

"Ungaria trebuie să plătească o amendă de un milion de euro în fiecare zi pentru că efectuează controale la frontiere, deoarece nu doreşte o situaţie similară cu cea de la Magdeburg şi nu vrea să lase migranţii să intre în ţară", a spus el.

În aceeaşi conferinţă de presă, Orban a calificat drept un succes preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene.

Comentând sugestiile potrivit cărora Ungaria ar fi fost izolată, Orban a declarat: "Nu am mai văzut o astfel de izolare în viaţa mea; jumătate din lume a fost aici", adăugând că Ungaria a organizat cel mai mare eveniment diplomatic din istoria sa.

Orban a spus că preşedinţia ungară a aplicat o abordare bazată pe politici, mai degrabă decât una "birocratică", menţionând că s-a concentrat pe războiul Rusia-Ucraina, spaţiul Schengen şi competitivitate.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, el a declarat că preşedinţia nu a avut "nicio marjă de manevră" din cauza "dezacordurilor serioase şi profunde" din UE cu privire la strategia care trebuie adoptată în legătură cu conflictul.

Orban a declarat că partea care susţine că acest conflict este războiul Europei este "covârşitor majoritară" şi continuă să prevaleze, iar Ungaria a fost nevoită să se confrunte cu acest lucru, în timp ce cealaltă poziţie, reprezentată de Ungaria, susţine că războiul este slav şi fratricid şi nu ar trebui "extins şi consolidat", ci mai degrabă izolat.

În opinia sa, "gravitatea situaţiei" justifică angajarea Ungariei într-o misiune de pace. "Am stabilit aceste lucruri separat de preşedinţia UE, ceea ce a dus la unele dezbateri, dar astăzi nimeni nu va contesta faptul că Ungaria are dreptul - şi credem că are datoria - de a lansa o misiune de pace", a declarat Orban.

El a precizat că Ungaria a oferit Ucrainei tot felul de asistenţă umanitară în timpul războiului, adăugând totuşi că "nu a trimis niciodată arme Ucrainei, nici nu va face acest lucru şi nici nu va finanţa achiziţii de arme". De la începutul războiului, 1,5 milioane de cetăţeni ucraineni au trecut în Ungaria, a spus el, adăugând că în prezent aproximativ 80.000 de ucraineni se află în Ungaria.

Dacă războiul din Ucraina se va încheia, sancţiunile "care torturează economia europeană" vor putea fi ridicate, a spus premierul, adăugând că punctul de vedere al Ungariei este ca sancţiunile să fie ridicate cât mai curând posibil, iar atunci perioada de inflaţie "se va încheia, iar redresarea economică va putea începe în sfârşit, iar prosperitatea va putea reveni în Europa".

Orban a declarat că Ungaria a prezentat această poziţie în dezbaterea europeană, dar s-a lovit de un zid deoarece, "în afară de una sau două ţări - şi cele mari sunt toate de cealaltă parte - această idee nu a ajuns încă la maturitate". Partidele care formează majoritatea în Parlamentul European, a spus el, au format un pact conform căruia "totul ar trebui să continue ca înainte", ceea ce el a numit "extrem de dăunător".

În plus, propunerile PE includ cerinţa ca toate statele membre să contribuie cu 0,25 % din PIB pentru a ajuta Ucraina timp de cinci ani, a susţinut el, menţionând că acest lucru ar însemna 200 de miliarde de forinţi anual în cazul Ungariei, "echivalentul cheltuielilor cu pensiile pentru o jumătate de lună".

Premierul ungar a declarat că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a adus beneficii celor două ţări, precum şi Ungariei. Dar a contribuit şi la rezolvarea "problemei europene" a unor state membre care "au blocat extinderea timp de 13 ani", a adăugat el.

Desfiinţarea controalelor la frontiera cu România va oferi noi oportunităţi pentru Ungaria, a spus Orban, menţionând perspectiva mai multor puncte de trecere a frontierei, rute mai scurte şi îmbunătăţiri ale calităţii vieţii în regiunea de frontieră. De asemenea, Ungaria va retrage treptat toţi poliţiştii de la frontiera respectivă, ceea ce ar fi în beneficiul forţelor de ordine care se confruntă acum cu o lipsă de personal, a adăugat el.

Potrivit declaraţiilor sale, "timpul a dovedit ca fiind corectă" determinarea Ungariei de a da dovadă de curaj şi de a se implica în dezbateri, chiar şi în chestiuni care păreau irezolvabile. Înainte de preşedinţia ungară, nimeni nu ar fi prevăzut extinderea Schengen, pactul de competitivitate, o viziune comună a miniştrilor agriculturii pentru viitorul agriculturii europene, a spus Orban. "Toate acestea au devenit realitate", a punctat el.

Viktor Orban a mai spus că, după alegerile prezidenţiale din SUA, elita europeană "nu a luat în seamă noua realitate". Cu toate acestea, lumea se va confrunta cu schimbări masive atunci când Donald Trump va prelua funcţia la 20 ianuarie, chiar dacă va pune în practică doar o fracţiune din ceea ce a planificat, a adăugat el.

În opinia sa, dacă semnalele lui Trump privind echilibrul comercial dintre SUA şi Europa, care este benefic pentru Europa şi în detrimentul Americii, nu vor fi luate în serios, atunci vor fi "tarife tot timpul".

De asemenea, atitudinea lumii occidentale faţă de migraţie, protecţia familiei şi valorile tradiţionale şi "problema de gen" ar fi "complet diferită". Relaţiile economice, războiul şi sancţiunile rezultate ar fi, de asemenea, "complet diferite", a adăugat el. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)