Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că eventuale garanţii de securitate europene nu vor fi suficiente pentru Ucraina, care doreşte aderarea la NATO şi o implicare a SUA, transmite Reuters.

Statele europene discută despre posibilitatea trimiterii unor trupe în Ucraina în eventualitatea unei încetări a focului sau a unui acord de pace între Kiev şi Moscova, în timp ce preşedintele ales al SUA, Donald Trump, nu doreşte să trimită trupe pentru a garanta securitatea Ucrainei.

Discuţiile, conduse de preşedintele francez Emmanuel Macron, sunt într-un stadiu preliminar, dar deja au relevat diviziuni între participanţi asupra mandatului şi obiectivelor unei asemenea misiuni şi chiar asupra oportunităţii abordării acestui subiect acum, dezbătut într-un cerc restrâns al mai multor lideri europeni miercuri în timpul summitului UE la Bruxelles, dezbatere la care a participat şi Zelenski.

În urma unei discuţii avute pe 7 decembrie la Paris cu Zelenski şi Macron, Trump a cerut o încetare a focului imediată, împreună cu lansarea negocierilor de pace între Ucraina şi Rusia. Însă viitorul preşedinte american a exclus posibilitatea trimiterii unor trupe americane în cadrul unei forţe de menţinere a păcii în Ucraina şi a insistat la acea discuţie că europenii trebuie să-şi asume o asemenea sarcină.

Preşedintele ucrainean consideră important faptul că se desfăşoară discuţii despre un potenţial contingent de forţe de menţinere a păcii, dar a insistat că doreşte implicarea SUA. "Este imposibil să discutăm acest lucru numai cu Europa (...) Garanţii adevărate pentru noi acum sau în viitor înseamnă NATO", a indicat Zelenski într-o declaraţie acordată presei joi la Bruxelles, unde participă la summitul UE.

Pe de altă parte, nu se ştie nici dacă preşedintele rus Vladimir Putin chiar ar fi de acord cu trimiterea unei forţe europene în Ucraina. El nu poate împiedica acest demers, însă, dacă nu-l agreează, ar putea refuza un eventual acord de pace sau de încetare a focului.

La marea sa conferinţă de presă anuală desfăşurată tot joi, Putin a spus că orice eventual acord cu Ucraina trebuie să fie pentru o pace durabilă, nu doar un acord de armistiţiu. Deşi a contestat legitimitatea lui Zelenski pentru semnarea unui acord cu acesta, preşedintele rus a spus că este pregătit "pentru negocieri şi compromisuri" pentru un acord pe baza celui nefinalizat la negocierile desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul, dar actuala situaţie de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului, va trebui avută în vedere în orice negocieri.

Conform Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev. Proiectul de acord prevedea un statut de neutralitate geopolitică pentru Ucraina, limitarea capacităţile militare ale acesteia şi un statut special pentru provinciile din estul ţării.

Preşedintele Zelenski a declarat joi la Bruxelles cu nu a existat niciun acord la Istanbul. "Ucraina nu a acceptat ultimatumul din partea Federaţiei Ruse. Ucraina nu a semnat nimic, nu a existat niciun acord. A fost un răspuns faţă de ultimatumul Federaţiei Ruse", a spus preşedintele ucrainean.

El a comentat şi una dintre declaraţiile care au ieşit cel mai mult în evidenţă la conferinţa de presă susţinută mai devreme de Putin, care a lansat Ucrainei şi Occidentului o provocare, sugerându-le să aleagă o ţintă la Kiev apărată de toate sistemele lor antiaeriene cele mai performante şi asupra căreia Rusia să lanseze noua sa rachetă balistică hipersonică Oreşnik, pentru a dovedi că aceasta nu poate fi interceptată de niciun scut antiaerian. "Credeţi că este sănătos la cap?", a spus Zelenski despre Putin. "Nenorociţii!", a completat el.

Rusia a efectuat pe 21 noiembrie o primă lovitură cu o astfel de rachetă, asupra unei fabrici de armament din oraşul ucrainean Dnipro, atac descris atunci de Putin drept un răspuns faţă de primele lovituri ucrainene cu rachete americane ATACMS asupra Rusiei, autorizate de preşedintele american Joe Biden pe final de mandat. Racheta Oreşnik lansată atunci nu a avut însă încărcături explozive, lovindu-şi ţinta doar prin forţa cinetică.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)