Zeci de mii de morţi, milioane de persoane strămutate, crize umanitare devastatoare şi spirale de instabilitate greu de rezolvat sunt bilanţul unor conflicte "uitate" de mass-media în 2024, din Sudan, Yemen, Myanmar, Republica Democratică Congo, Etiopia şi Kashmir, care persistă ca ameninţări ce ar putea escalada în orice clipă, aşa cum s-a întâmplat recent în Siria, notează agenţia EFE.

Sudan

Unul dintre cele mai violente conflicte din lume este cel din Sudan. După lovitura de stat din 2021, care a pus capăt procesului de democratizare a ţării după răsturnarea fostului preşedinte Omar al Bashir în 2019, situaţia s-a deteriorat până la declanşarea unui război între armată şi Forţe de sprijin rapid (FSR), pe 15 aprilie 2023.

În acea perioadă, numărul persoanelor strămutate în Sudan a trecut rapid de la 2,7 milioane la 8,78 milioane de persoane şi, de la acea dată, aproape 19.000 de persoane au murit şi peste 30.000 au fost rănite, potrivit Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, care precizează că 25 de milioane de persoane, adică jumătate din populaţia ţării, se confruntă cu foamea.

Anul acesta au avut loc cel puţin două ofensive puternice în Darfur (vest) şi în mai multe provincii din centrul ţării, pe lângă luptele necontenite care au loc în jurul capitalei Khartoum, dar atacurile asupra populaţiei sunt constante şi nu există săptămână în care să nu fie semnalate zeci de decese şi atrocităţi comise de ambele părţi. Negocierile pentru o soluţie paşnică par blocate, în timp ce actorii de pe teren vorbesc doar despre o victorie totală ca fiind singura soluţie posibilă.

Yemen

Foto: (c) YAHYA ARHAB/EPA

Războiul civil care a izbucnit în Yemen în 2014 continuă şi el, deşi stagnează de ani de zile. Dialogul dintre rebelii houthi şi guvernul recunoscut internaţional progresa sub auspiciile principalilor săi susţinători, Iranul (de partea rebelilor) şi Arabia Saudită (de partea guvernului), însă apoi a izbucnit războiul din Fâşia Gaza, iar negocierile au fost suspendate. De atunci, rebelii houthi, parte a aşa-numitei Axe a Rezistenţei - ce include grupuri aliate ale Iranului - au atacat cu rachete teritoriul israelian şi transportul maritim în Marea Roşie, atacuri la care Israelul, SUA şi Regatul Unit au răspuns cu bombardamente asupra teritoriului controlat de rebeli, crescând tensiunea în Yemen.

Myanmar

Conflictul armat din Myanmar, în care forţele juntei militare se confruntă cu mai multe grupuri etnice şi miliţii pro-democratice, a provocat o criză umanitară profundă, cu peste 6.000 de civili ucişi de armată şi peste 21.000 deţinuţi în mod arbitrar după lovitura de stat din 2021, conform datelor ONU.

Trupele generalului Min Aung Hlaing au răsturnat guvernul câştigătoarei Premiului Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi, reţinută după lovitura de stat care a pus capăt unei perioade de zece ani de tranziţie democratică în Myanmar.

Pe 2 decembrie, experţi independenţi ai ONU în domeniul drepturilor omului au cerut o intervenţie internaţională urgentă în Myanmar prin acordarea de mai mult sprijin organizaţiilor civile locale. În Mynamar sunt peste 3,3 milioane de persoane strămutate, iar 18,6 milioane de persoane au nevoie de ajutor umanitar.

RD Congo

Republica Democratică Congo (RDC), o ţară bogată în resurse naturale precum aur, coltan şi alte minerale folosite de industria tehnologiei, este devastată din 1998 de conflicte în care peste o sută de miliţii rebele şi armata se luptă pentru putere, în pofida prezenţei unei misiuni a ONU de menţinere a păcii (MONUSCO).

Situaţia din RDC s-a înrăutăţit odată cu reactivarea, în 2022, a Mişcării 23 Martie (M23) şi, de atunci, acest grup de rebeli a avansat pe mai multe fronturi până când a ajuns în apropiere de Goma, în nord-estul ţării, pe care a ocupat-o deja timp de zece zile în 2012.

Aproape două milioane de persoane din RDC au fost strămutate din cauza violenţei, potrivit celor mai recente date ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

În afara crizei umanitare, luptele au declanşat tensiuni serioase între RDC şi Rwanda din cauza presupusei colaborări dintre Kigali şi M23, pe care autorităţile ruandeze au negat-o mereu, în pofida faptului că ea a fost confirmată de ONU şi al sprijinului public pentru miliţie de către preşedintele ruandez Paul Kagame.

Etiopia

Conflictul ce afectează regiunea Amhara din Etiopia are, de asemenea, un impact redus în mass-media. Regiunea a fost în stare de urgenţă până în iunie, de la izbucnirea violenţei, la sfârşitul lunii iulie 2023, ca urmare a confruntării dintre miliţia Fano şi guvernul federal, confruntare care continuă să provoace incidente.

Deşi conflictele naţionaliste au marcat istoria Etiopiei, tensiunea dintre această miliţie şi guvern a crescut din aprilie 2023, când guvernul din Addis Abeba a decis dizolvarea forţelor paramilitare speciale din regiunile ţării şi integrarea acestora în armată sau poliţie, o măsură care a afectat, de asemenea, miliţia Fano. Această miliţie a colaborat cu trupele federale ale Etiopiei în războiul pe care l-au purtat timp de doi ani cu regiunea de nord Tigray - cu care regiunea învecinată Amhara are o dispută teritorială istorică - până la semnarea unui acord de pace în noiembrie 2022.

Kashmir

Foto: (c) FAROOQ KHAN/EPA

Conflictul din Kashmir, în ceea ce în mod tradiţional este considerată cea mai militarizată zonă din lume, cu peste jumătate de milion de militari dislocaţi de două puteri nucleare, India şi Pakistan, este un alt mare focar trecut cu vederea anul acesta. Declanşat de împărţirea Indiei în 1947, conflictul din Kashmir continuă să se bazeze pe o misiune de menţinere a păcii a ONU şi, de zeci de ani, a costat viaţa a zeci de mii de civili.

În 2024, în Kashmirul indian s-au înregistrat 122 de decese legate de violenţa insurgenţilor. Printre victime se numără 64 de militanţi insurgenţi, 31 de civili şi 26 de membri ai forţelor de securitate, potrivit unor surse indiene.

Acordul de încetare a focului pe Linia de Control (2003), ce serveşte drept graniţă între Pakistan şi India, a fost respectat în acest an, o singură încălcare semnificativă având loc în luna septembrie. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)