Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi, la conferinţa sa de presă anuală, că Rusia nu are precondiţii pentru începerea unor negocieri cu Ucraina asupra unui posibil acord de pace, dar a subliniat că trebuie să fie un acord pentru o pace durabilă, nu doar un acord de armistiţiu, transmit agenţiile Reuters şi AFP.

"Noi am spus mereu că suntem pregătiţi pentru negocieri şi compromisuri", a spus Putin, adăugând că un acord preliminar ce fusese convenit la Istanbul între negociatorii ruşi şi ucraineni în primele săptămâni ale războiului în 2022, dar care nu a fost niciodată implementat, ar putea servi drept bază pentru noi discuţii.

Totuşi, a completat Putin, actuala situaţie de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului, va trebui avută în vedere în orice negocieri. "În curând, în opinia mea, nu vor mai fi ucraineni dornici să lupte, în curând nu va mai fi nimeni care să dorească să lupte" în armata ucraineană, a spus el el, făcând referire la criza de efective de luptă cu care se confruntă Ucraina. "Noi suntem pregătiţi, dar şi cealaltă parte trebuie să fie pregătită, atât pentru negocieri, cât şi pentru compromisuri", a insistat preşedintele rus.

Iar dacă în cele din urmă s-ar ajunge la un acord, acesta trebuie să fie un acord pentru o pace durabilă, nu doar un acord de armistiţiu, care i-ar permite "inamicului să-şi consolideze trupele", Rusia este dispusă să-l semneze cu autorităţile ucrainene pe care le consideră legitime, adică cu parlamentul de la Kiev, a indicat în continuare liderul de la Kremlin.

Potrivit acestuia, Rusia este pregătită să negocieze cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă acesta ar trebui să fie mai întâi reales în funcţie pentru ca Moscova să-l considere preşedinte legitim.

Conform Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi categoric opoziţia.

Conform unui membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, David Arahamia, ruşii "erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial". Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.

De asemenea, a mai spus David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic" cu Rusia şi "pur şi simplu să lupte".

Săptămâna trecută, Ministerul rus de Externe a transmis că Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina şi că propunerile preşedintelui Putin în vederea soluţionării acestui conflict trebuie puse în aplicare.

Aceste propuneri, enunţate de preşedintele rus în iunie, fac referire la o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 şi includ în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.

Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.

Reacţia Ministerului rus de Externe a venit după un apel al preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care, în urma unei discuţii avute pe 7 decembrie la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia.

"Zelenski şi Ucraina ar dori să facă o înţelegere şi să oprească nebunia", a scris după acea discuţie Trump pe platforma sa socială Truth Social, adăugând că Ucraina a pierdut în războiul cu Rusia aproximativ 400.000 de soldaţi, iar Rusia circa 600.000 de soldaţi, morţi şi răniţi. "Trebuie să fie o încetare a focului imediată şi negocierile să înceapă", a indicat viitorul preşedinte al SUA.

La conferinţa sa de presă anuală, Putin s-a declarat pregătit pentru o întâlnire cu Trump, dar nu ştie dacă şi când ar putea avea loc. "În primul rând, nu ştiu când ne vom întâlni, pentru că el nu spune nimic despre asta. Nu am mai vorbit deloc cu el de mai mult de patru ani. Şi, desigur, sunt pregătit (pentru o întâlnire), oricând", a spus preşedintele rus.

Întrebat dacă, privind în urmă, ar face ceva diferit acum, Putin a răspuns că ar lansa mai devreme "operaţiunea militară specială", expresia prin care el descrie invazia din Ucraina. "Dacă ar fi posibil să ne întoarcem în urmă, ştiind ceea ce se întâmplă astăzi, aş fi luat în calcul să decid lansarea unei operaţiuni speciale (în Ucraina) mai devreme", a spus liderul de la Kremlin, admiţând astfel că această campanie militară nu a decurs aşa cum şi-ar fi dorit, deşi el crede că, pe măsură ce trupele sale înaintează pe frontul din estul Ucrainei, se apropie de atingerea obiectivelor.

De altfel, întrebat de asemenea cum l-a schimbat acest conflict, el a spus că acum glumeşte mai puţin şi aproape nu mai râde deloc.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)