Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a declarat luni că sunt în prezent analizate sancţiuni împotriva unor personalităţi georgiene, în urma reprimării manifestaţiilor antiguvernamentale, dar a recunoscut că iniţiativa nu întruneşte unanimitatea în rândul statelor UE, potrivit AFP.

Opoziţia georgiană pro-UE acuză guvernul că urmăreşte să pună Georgia pe orbita Moscovei, dar a pierdut în octombrie alegerile parlamentare în faţa partidului de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, prin urmare nu recunoaşte rezultatul scrutinului şi organizează în fiecare seară în capitala Tbilisi proteste care sunt dispersate de poliţie.

Anunţul guvernului de suspendare a procesului de aderare la UE până în 2028 în urma "şantajului" Comisiei Europene, care ea însăşi oprise încă de dinaintea alegerilor acest proces după ce Georgia a adoptat o lege ce obligă ONG-urile să-şi dezvăluie finanţările externe, a oferit opoziţiei un nou motiv pentru a continua manifestaţiile.

"Am propus o listă de sancţiuni împotriva celor (...) care folosesc forţa şi violenţa împotriva opoziţiei", a declarat Kaja Kallas înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele UE. "Discutăm această listă, dar nu toată lumea este de acord, şi încă nu am terminat", a adăugat şefa diplomaţiei europene.

Majoritatea ţărilor UE doresc presiuni asupra guvernului de la Tbilisi, inclusiv prin sancţiuni. Dar Ungaria se opune, iar alte două ţări membre, una fiind Slovacia, sunt foarte reticente, au declarat pentru AFP surse diplomatice de la Bruxelles. Or, decizia de impunere a unor sancţiuni europene are nevoie de acordul unanim al statelor UE.

Partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, care a beneficiat în alegeri de pe urma temerii populaţiei că un guvern pro-occidental ar putea implica Georgia într-un nou război cu Rusia - după cel din 2008, când preşedinte al ţării era Mihail Saakaşvili, în prezent opozant încarcerat - a obţinut la scrutinul legislativ aproape 54% din voturi. Cele patru blocuri ale opoziţiei au obţinut împreună numai 38%.

Opoziţia, sprijinită de preşedinta Salomé Zurabişvili, susţine că ar fi existat fraude şi ingerinţe ruseşti şi solicită repetarea scrutinului. Totuşi, Salomé Zurabişvili a refuzat o convocare a Parchetului pentru a prezenta dovezi asupra fraudelor. Mai mult, ea a anunţat că va refuza să cedeze postul viitorului preşedinte Mihail Kavelaşvili, ales săptămâna trecută de parlament.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)