Georgia: Mihail Kavelaşvili, fost fotbalist şi probabil viitor preşedinte de extremă dreapta
Favorit să devină următorul preşedinte al Georgiei, o ţară zguduită de demonstraţii antiguvernamentale de amploare, fostul fotbalist Mihail Kavelaşvili este cunoscut pentru diatribele sale împotriva criticilor puterii, faţă de care arată o loialitate infailibilă, comentează vineri AFP.
Kavelaşvili, în vârstă de 53 de ani, a ţinut discursuri în parlament, adesea pline de obscenităţi, împotriva criticilor partidului de guvernământ Visul Georgian, dar şi împotriva persoanelor LGBT+.
Înainte de a se alătura Visului Georgian, a avut o carieră de fotbalist la cluburi georgiene şi europene, inclusiv Manchester City. În semn de recunoştinţă pentru loialitatea sa, va fi catapultat la şefia statului, într-un moment delicat pentru Georgia.
Alegerile prezidenţiale, un sufragiu indirect de la modificările controversate ale Constituţiei din 2017, vor avea loc sâmbătă. Un colegiu electoral, controlat de Visul Georgian, este aşteptat să îl aleagă în această funcţie, fără surprize, în ciuda opoziţiei preşedintei actuale, care a anunţat că va refuza să părăsească funcţia.
În Georgia, puterile şefului statului sunt limitate şi în esenţă simbolice. Dar acest lucru nu a împiedicat-o pe actuala ocupantă a postului, fosta diplomată franceză Salome Zurabişvili, care s-a despărţit de guvernare, să devină una dintre vocile opoziţiei pro-europene.
Acest vot survine într-un moment în care Georgia este cufundată într-o criză politică de la alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii octombrie, ale căror rezultate sunt contestate, şi demonstraţiile de stradă, marcate de violenţe.
Protestatarii îl acuză pe Mihail Kavelaşvili că este o marionetă a miliardarului Bidzina Ivanişvili, care şi-a făcut averea în Rusia, a fondat partidul Visul Georgian şi conduce Georgia din umbră din 2012.
Potrivit lui Ivanişvili, protejatul său Mihail Kavelaşvili este "întruchiparea bărbatului georgian". Acesta din urmă este cunoscut pentru declaraţiile sale vitriolice.
Opiniile sale politice se aliniază cu ideologiile de extremă dreapta, în special când vine vorba de identitatea naţională, opoziţia faţă de recunoaşterea drepturilor minorităţilor sexuale şi promovarea "purităţii valorilor tradiţionale ale georgienilor" împotriva a ceea ce el descrie ca fiind un "fascism liberal putred" impus de Occident.
Una dintre ţintele sale sunt persoanele LGBT+, care sunt victime ale unei ostilităţi puternice, mai ales în afara capitalei Tbilisi, în această ţară în care influenţa creştinismului ortodox rămâne puternică.
Acest fost fotbalist i-a acuzat pe occidentali că doresc ca "un număr cât mai mare de oameni să fie neutri şi toleranţi faţă de ideologia LGBTQ care se presupune că îi apără pe cei slabi, dar este de fapt opusă umanităţii".
Născut în micul oraş Bolnisi (sud-vest) în 1971, Mihail Kavelaşvili şi-a început cariera sportivă în anii 1980, jucând pentru echipe din Georgia şi Rusia, înainte de a face parte din echipa naţională a Georgiei. Evoluând ca atacant, a jucat pentru Manchester City, în Anglia, în sezonul 1995-1996, apoi în principal în Elveţia.
Din 2016, este membru al Parlamentului şi a fost reales după scrutinul legislativ din octombrie. În 2022, a creat o facţiune cu teme anti-occidentale care s-a desprins oficial de Visul Georgian, dar este considerată a fi de fapt tot sub controlul acestui partid.
În discursurile sale, el a acuzat Occidentul că vrea să împingă Georgia - care a avut deja un scurt război cu Rusia în 2008 - în conflictul armat din Ucraina.
Nominalizarea sa în poziţia de candidat la preşedinţie i-a înfuriat pe protestatarii pro-UE. "Cu greu îmi pot imagina pe cineva mai puţin potrivit pentru acest rol", a declarat Nika Gobronidze, intervievat de AFP în timpul celei de-a 14-a nopţi consecutive de proteste la Tbilisi.
Potrivit acestui istoric în vârstă de 53 de ani, miliardarul Ivanişvili vrea un preşedinte sub controlul său: "Împăratul roman Caligula a vrut un cal drept consul, oligarhul nostru îşi vrea marioneta Kavelaşvili ca preşedinte".
Procesul de vot indirect face ca alegerea lui Mihail Kavelaşvili să fie aproape sigură. Dar legitimitatea sa este deja criticată de experţi în drept constituţional, cum ar fi autorul Constituţiei georgiene, Vakhtang Khmaladze.
Şi asta pentru că Parlamentul a organizat alegerea preşedintelui fără să fi fost învestit, aşa cum cere legea, de actuala şefă a statului, Salome Zurabişvili, care a refuzat să facă acest lucru.
Zurabişvili a declarat că noua legislatură şi guvernul sunt "ilegitime" şi a promis că nu va părăsi funcţia la sfârşitul mandatului său pe 29 decembrie dacă autorităţile nu vor organiza noi alegeri legislative.AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Liban: Atac israelian asupra sudului țării (presa)
Agenția libaneză de presă ANI a anunțat că un atac israelian a avut loc luni în sudul țării, în ciuda acordului-cadru încheiat vineri între Liban și Israel pentru a ajunge la o 'pace durabilă', scrie AFP. 'Avioane de luptă israeliene au efectuat un raid aerian vizând zona situată între localitățile Qantara și Dei
Irak: Justiția confiscă 14 milioane de dolari într-un caz de corupție
Justiția irakiană a anunțat luni că a confiscat peste 14 milioane de dolari de la un înalt oficial din sectorul petrolier, în cadrul unei vaste operațiuni anticorupție desfășurate în ziua precedentă, transmite AFP. O 'anchetă preliminară' privind adjunctul ministrului petrolului Ali al-Bahadli 'a dus la confiscare
VIDEO Trump va zbura în această săptămână cu noul Air Force One oferit de Qatar
Președintele american Donald Trump va efectua în această săptămână primul său zbor la bordul noului Air Force One, un Boeing 747 oferit de Qatar care a stârnit semne de întrebare de natură etică și de securitate, a anunțat luni Casa Albă, potrivit AFP. Președintele SUA va lua acest avion miercuri pentru a se deplasa &ic
VIDEO Prezidențiale în Peru: Keiko Fujimori a fost declarată oficial învingătoare în al doilea tur
Candidata de dreapta Keiko Fujimori a fost declarată oficial luni câștigătoarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și președintă aleasă a Peru, la trei săptămâni de la scrutin, relatează AFP. Fujimori, 51 de ani, a obținut 50,13% din voturi, față de 49,86% cât a primit rivalul său de stânga Roberto Sanch
Emiratele Arabe Unite ridică interdicția de a călători în Liban
Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunțat că, începând de luni, cetățenii lor pot călători din nou în Liban, ridicând o interdicție instituită din cauza războiului din Orientul Mijlociu, notează AFP. Transmisă de agenția oficială WAM, această undă verde acordată de Ministerul de Externe este însoțită, pentru cetățeni
Iranul anunță trimiterea unei 'delegații de experți' în această săptămână la Doha
Teheranul a anunțat luni că o 'delegație de experți' se va deplasa în această săptămână în capitala Qatarului, Doha, pentru a discuta despre punerea în aplicare a memorandumului de înțelegere încheiat pe 17 iunie cu Statele Unite care include exporturile de petrol și fondurile blocate aparținând Iranului, relatează AF
Ecuador: Atentat cu bombă împotrivă unui minister
O persoană a fost rănită luni de explozia a două bombe, dintre care una controlată de la distanță de poliție, în fața unui minister la Quito, informează AFP, citând autorități ecuadoriene. Două detunături au survenit în fața Ministerului Agriculturii și a Agenției de reglementare a controlului minier (Arcom) în contextu
Circa 200 de europarlamentari cer deschiderea unei anchete asupra alianței de extrema dreaptă din PE
Peste 200 de eurodeputați au solicitat luni deschiderea unei anchete asupra familiei politice din care fac parte Alternativa pentru Germania (AfD) și formațiunea franceză Reconquête în Parlamentul European (PE), de extrema dreaptă și suspectată că ar încălca valorile Uniunii Europene, relatează AFP. Această procedură ar putea duce la suspenda
Flota fantomă rusă: Investigațiile continuă în cazul petrolierului imobilizat la Marsilia
Petrolierul Deliver, interceptat în Marea Mediterană și suspectat că ar face parte din 'flota fantomă' a Rusiei, rămâne imobilizat în largul portului Fos-sur-Mer (sud-estul Franței), în timp ce investigațiile continuă cu privire la neclarități legate de pavilionul său, a indicat luni parchetul din Marsilia, potrivit AFP. Marina
Deminarea Strâmtorii Ormuz: Iranul somează Franța 'să nu complice și mai mult situația'
Diplomația iraniană a somat luni Franța 'să nu complice și mai mult' situația în Strâmtoarea Ormuz, propunându-și participarea la operațiuni de deminare, după o declarație franco-omaneză în acest sens, relatează France Presse. Președintele francez Emmanuel 'Macron a afirmat că Franța va coopera cu partenerii săi pent
Starmer reafirmă angajamentul Regatului Unit față de NATO, în cadrul întâlnirii cu Rutte
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a reafirmat angajamentul Regatului Unit față de aliații europeni din cadrul NATO, pe fondul unei dispute privind cheltuielile de apărare ale Marii Britanii, relatează luni dpa. Premierul britanic s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Downing Street, unde a subliniat importanța implicăr
Macron și sultanul Omanului, favorabili unei 'navigații libere, necondiționate și nerestrictive' în Strâmtoarea Ormuz
Președintele francez Emmanuel Macron și sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, au pledat luni pentru o 'navigație liberă, fără condiții și nici restricții' în Strâmtoarea Ormuz și au convenit să lucreze împreună la aceasta prin 'operațiuni de deminare comune', potrivit unei declarații franco-omaneze publicate luni în finalul înt&a
Curtea Supremă a SUA respinge recursul lui Trump împotriva unei condamnări pentru agresiune sexuală
Curtea Supremă a SUA a refuzat luni să admită examinarea recursului formulat de președintele Donald Trump împotriva condamnării sale într-un proces civil la plata unor daune morale de 5 milioane de dolari către scriitoarea fostă jurnalistă Jean Carroll, care l-a acuzat de agresiune sexuală și defăimare, relatează agențiile AFP și EFE. Anunțul judec
Curtea Supremă americană respinge un recurs care limita votul prin corespondență
Curtea Supremă americană, cu majoritate conservatoare, a respins luni un recurs vizând limitarea votului prin corespondență și autorizând numărarea buletinelor de vot primite după ziua scrutinului, o decizie care ar putea influența alegerile de la jumătatea mandatului, relatează AFP. Președintele republican Donald Trump, care nu și-a recunoscut nic
Țările europene din Consiliul de Securitate cer Israelului la ONU să înceteze extinderea coloniilor în Cisiordania
Franța, Regatul Unit și celelalte țări europene membre în Consiliul de Securitate al ONU au cerut luni Israelului să oprească extinderea coloniilor sale în Cisiordania, relatează agenția EFE. Ambasadorul Franței la ONU, Jerome Bonnafont, a citit o declarație comună în numele Franței, Regatului Unit, Greciei, Danemarcei și Letoniei, cu câ













