Kremlinul a avertizat marţi că o posibilă aderare a Ucrainei la NATO, opţiune asupra căreia insistă autorităţile de la Kiev pentru a-şi asigura securitatea după încheierea războiului, ar constitui o ameninţare "inacceptabilă" pentru Rusia, în timp ce Kievul pune presiune pe aliaţii săi occidentali să invite Ucraina să adere la Alianţa Nord-Atlantică, relatează AFP şi EFE.

"O astfel de potenţială decizie este inacceptabilă pentru noi, pentru că ar constitui un eveniment ameninţător pentru noi", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul unui briefing, în ziua unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO la Bruxelles.

Peskov a insistat că posibilitatea aderării Ucrainei la NATO contravine principiului care guvernează politica externă a Rusiei, conform căruia măsurile de asigurare a securităţii unei ţări nu ar trebui să fie în detrimentul securităţii altor ţări.

În acelaşi timp, a afirmat Dmitri Peskov, aceasta nu elimină nici motivele primare care au determinat Rusia să lanseze ceea ce ea numeşte "operaţiunea militară specială" în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, în timp ce Kievul şi Occidentul consideră invazia rusă drept o agresiune nelegitimă şi neprovocată împotriva unui stat suveran.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat recent că nu îşi poate imagina relaţii de "bună vecinătate" cu Ucraina dacă ţara vecină devine membră a Alianţei Nord-Atlantice.

Potrivit media internaţionale, delegaţia Kievului va prezenta cererea de aderare a Ucrainei în cadrul reuniunii miniştrilor de externe din NATO de marţi şi miercuri la Bruxelles.

Se aşteaptă ca ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, să se alăture colegilor săi aliaţi la dineul de lucru de marţi, la care va participa şi noul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat săptămâna trecută că s-ar putea ajunge la un acord de încetare a focului dacă teritoriul aflat în prezent sub controlul Kievului s-ar afla "sub umbrela NATO", iar ulterior ar putea negocia cu Rusia - pe cale diplomatică - returnarea zonelor ocupate.

În opinia unor surse diplomatice aliate, această opţiune nu este lipsită de sens, deşi oficiali ai puterii de la Kiev au exclus imediat ca numai o parte din ţară să intre sub "umbrela NATO", cerând în plus şi garanţii de securitate pentru ţara lor.

În aceeaşi conferinţă de presă, Peskov a declarat că Europa pariază pe continuarea războiului în Ucraina, comentând vizita efectuată luni la Kiev de către cancelarul german Olaf Scholz, care a declarat că sprijinul occidental pentru Ucraina nu va slăbi şi a anunţat un ajutor militar în valoare de 650 de milioane de euro.

"Nu sunt multe de comentat aici, pentru că astfel de declaraţii se fac zilnic de reprezentanţi ai diferitelor state europene", a spus el.

Potrivit lui Peskov, liderii europeni "continuă cu premeditare politica distructivă de provocare, de continuare a acestui război".

În aceeaşi cheie, el a comentat şi decizia SUA de a trimite Ucrainei un pachet militar suplimentar în valoare de 725 de milioane de dolari. Aceasta arată că administraţia Biden este hotărâtă să toarne gaz pe focul războiului din Ucraina pentru a se asigura că acest conflict continuă, potrivit Reuters.

Secretarul de stat american Antony Blinken a indicat luni că noul ajutor va include rachete Stinger, muniţie pentru sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (High Mobility Artillery Rocket Systems - HIMARS), drone şi mine terestre.
"Actuala administraţie îşi urmăreşte obiectivele, linia sa constantă este de a împiedica încetinirea acestui război", a spus Peskov.

"Administraţia Biden face tot ce îi stă în putere pentru a turna gaz pe foc. Dar nici acest ajutor şi nici alte pachete nu pot schimba cursul evenimentelor, nu pot afecta dinamica de pe linia frontului", a adăugat el, referindu-se la faptul că trupele ruse deţin iniţiativa pe frontul din Ucraina, unde câştigă zilnic teren, în faţa unei armata ucrainene slăbite de cei aproape trei ani de război, ducând lipsă de oameni şi echipamente suficiente.

În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a afirmat că Rusia îşi va continua "operaţiunea militară specială" în Ucraina până când toate obiectivele sale vor fi atinse.

Întrebat dacă are sens ca preşedintele rus Vladimir Putin să rămână deschis dialogului cu Olaf Scholz după declaraţiile sale de la Kiev, Peskov a răspuns: "Desigur, întotdeauna are sens să continuăm contactele, să le restabilim". "Preşedintele (Putin) a declarat în diverse ocazii că este deschis dialogului atunci când vine vorba de atingerea obiectivelor noastre", a spus el.

Putin şi Scholz au purtat recent prima lor convorbire telefonică după 2022, în care liderul rus a insistat asupra poziţiei sale categorice împotriva aderării Ucrainei la NATO, demersul cancelarului german stârnind critici atât la Kiev, cât şi în unele cancelarii occidentale. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Adrian Dãdârlat)