Cele trei state baltice membre ale UE, Lituania, Letonia şi Estonia, au impus împreună sancţiuni împotriva liderilor politici care conduc Georgia, în urma reprimării manifestaţiilor pro-UE de către guvernul partidului Visul Georgian, care în octombrie a câştigat alegerile legislative contestate de opoziţie, relatează luni agenţiile DPA şi AFP.

"Cele trei state baltice au convenit să impună sancţiuni naţionale împotriva celor care au suprimat protestele legitime în Georgia. Oponenţii democraţiei şi cei care încalcă drepturile omului nu sunt bineveniţi în ţările noastre", au indicat miniştrii de externe ai acestor ţări într-un mesaj postat de fiecare dintre ei separat pe platforma socială X.

Lituania şi Estonia au publicat o listă comună cu 11 politicieni georgieni care au interdicţie de intrare în aceste ţări pentru "încălcarea drepturilor omului", printre aceştia regăsindu-se ministrul georgian de interne Vakhtang Gomelauri şi politicianul cel mai puternic şi mai înstărit din Georgia, Bidzina Ivanişvili, care nu ocupă niciun post oficial, dar este considerat liderul de facto al ţării.

Partidul Visul Georgian al premierului georgian Irakli Kobajidze, considerat pro-rus de către opoziţie şi Occident, a obţinut la alegerile legislative din octombrie aproape 54% din voturi, iar cele patru blocuri ale opoziţiei, împreună, aproape 38%. Acestea din urmă, sprijinite de preşedinta pro-occidentală Salome Zurabişvili, susţin că ar fi existat fraude şi ingerinţe ruseşti şi cer repetarea scrutinului.

Preşedinta Zurabişvili a refuzat însă o convocare a Parchetului pentru a prezenta dovezi asupra fraudelor. Mai mult, weekendul acesta ea a spus că nu recunoaşte noul parlament, că va refuza să-şi părăsească postul odată cu expirarea mandatului său la finalul lunii decembrie şi că a constituit un "consiliu naţional" alcătuit din partidele de opoziţie şi din reprezentanţi ai societăţii civile.

În acest timp, guvernul de la Tbilisi, care a respins acuzaţiile de fraude electorale şi ingerinţe ruseşti, a anunţat suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, acuzând Bruxellesul de "şantaj". Comisia Europeană însăşi anunţase încă dinaintea alegerilor îngheţarea acestui proces, în urma adoptării de către parlamentul georgian a unei legi a "agenţilor străini", care obligă mass-media şi ONG-urile ce primesc finanţări din străinătate să îşi dezvăluie aceste sursele externe de finanţare. După alegerile câştigate de partidul premierului Kobajidze, Bruxellesul a confirmat că îşi menţine decizia de îngheţare a procesului de aderare a Georgiei la UE.

Dar în urma anunţului guvernului georgian de suspendare a acestui proces, opoziţia georgiană şi-a intensificat protestele de stradă deja lansate după anunţarea rezultatului alegerilor, iar forţele de ordine au dispersat manifestaţiile desfăşurate în ultimele trei seri în capitala Tbilisi şi în alte oraşe, arestând în urma confruntărilor aproximativ 150 de protestatari, în timp ce zeci de poliţişti au fost răniţi de petarde şi alte obiecte aruncate asupra lor de manifestanţi.

Noua şefă a diplomaţiei europene, estona Kaja Kallas, a declarat în timpul unei vizite în Ucraina că au fost propuse "opţiuni" statelor membre ale UE în ce priveşte reacţia faţă de evenimentele din Georgia, inclusiv prin impunerea de sancţiuni, urmând să fie găsit un acord.

La rândul său, Ministerul ucrainean de Externe a condamnat "ferm încălcarea drepturilor omului şi folosirea forţei împotriva manifestanţilor paşnici în Georgia", adăugând că "violenţa nu va rămâne fără consecinţe".

În ceea ce o priveşte, Rusia a spus că în Georgia este în desfăşurare o încercare de "revoluţie portocalie", orchestrată din străinătate după modelul Maidanului ucrainean.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lãzãroiu)