Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a asigurat duminică că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi garanţii de securitate din partea NATO înainte de posibile negocieri cu Rusia pentru a pune capăt invaziei Moscovei lansate în 2022, transmite AFP.

Preşedintele Zelenski a făcut aceste declaraţii după o întâlnire cu noua şefă a diplomaţiei europene, Kaja Kallas, şi cu noul preşedinte al Consiliului European, Antonio Costa, ambii aflaţi într-o vizită simbolică de sprijin la Kiev în prima zi a mandatului lor.

Această vizită are loc într-un moment în care tensiunile sunt maxime între Moscova şi Occident, după loviturile Ucrainei cu rachete americane şi britanice pe teritoriul Rusiei şi tragerea unei rachete hipersonice experimentale de către Rusia, care a şi ameninţat nuclear.

Pe măsură ce apelurile de a începe negocierile cu Moscova devin tot mai presante, inclusiv din partea aliaţilor Kievului, preşedintele Zelenski a asigurat că ţara sa are nevoie de "arme, inclusiv un număr bun sau suficient de arme cu rază lungă de acţiune, de diferite tipuri".

A menţionat, de asemenea, necesitatea "unui pas înainte cu NATO". "Invitarea Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supravieţuirea noastră", a susţinut liderul de la Kiev, în timp ce Moscova afirmă că a lansat invazia pentru a împiedica o apropiere între Kiev şi Alianţa Nord-Atlantică.

"Numai când vom avea toate aceste elemente şi vom fi puternici, va trebui să stabilim (...) agenda întâlnirii cu asasinii", a spus Volodimir Zelenski.

Cu câteva ore mai devreme, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că vizita sa la Kiev este "un mesaj clar". "Suntem alături de Ucraina şi continuăm să îi oferim tot sprijinul nostru", le-a declarat el jurnaliştilor.

Noua echipă de la conducerea Uniunii Europene este dornică să arate un sprijin puternic pentru Ucraina într-un moment în care forţele sale se retrag pe front, iar sosirea iminentă la Casa Albă a preşedintelui Donald Trump stârneşte temeri privind o încetare a ajutorului american pentru Kiev.

Semn al acestor dificultăţi, armata rusă a afirmat duminică capturarea a două noi sate din estul Ucrainei, Illinka şi Petrivka, într-o regiune în care progresele sale s-au accelerat la un nivel nemaivăzut încă din primele săptămâni ale războiului.

Ucraina a fost, de asemenea, în ultimele săptămâni, ţinta unor mai multe valuri de atacuri ce vizează infrastructura sa energetică, care au provocat întreruperi masive de curent pe măsură ce iarna se apropie.

"Situaţia din Ucraina este foarte, foarte gravă, dar este clar că are, de asemenea, un cost foarte mare pentru Rusia", a asigurat Kaja Kallas, fost prim-ministru al Estoniei, cunoscută pentru a fi susţinătoarea unei linii dure împotriva Moscovei.

Vineri, preşedintele Zelenski a cerut NATO să ofere protecţie regiunilor Ucrainei încă controlate de Kiev şi a lăsat să se înţeleagă că atunci va fi gata să renunţe pentru moment la încercarea de a recupera teritoriile ocupate de Rusia.

Preşedintele rus Vladimir Putin cere ca Ucraina să cedeze patru regiuni din sud şi est pe care Rusia le ocupă parţial, pe lângă Peninsula Crimeea, anexată în 2014, şi să renunţă la aderarea la NATO.

Kaja Kallas a afirmat, la rândul ei, că "cea mai puternică garanţie a securităţii este apartenenţa la NATO".

Diplomaţii occidentali susţin însă că există puţine şanse ca Alianţa să acorde Ucrainei statutul de membru în curând, având în vedere opoziţia unui număr mare de ţări care se tem să fie atrase într-un război direct cu Rusia.

În opinia doamnei Kallas, UE nu ar trebui să "exclude nimic" în ceea ce priveşte trimiterea de trupe europene pe teritoriul ucrainean pentru a contribui la aplicarea unei posibile încetări a focului, o altă măsură ce implică riscul unui conflict direct cu Rusia.

"Ar trebui să menţinem ambiguitatea strategică pe acest subiect", a argumentat ea.

Preşedintele Zelenski a estimat că "jumătate dintre aliaţi şi-ar înceta sprijinul" dacă Kievul ar face o astfel de cerere.

UE va continua să încerce să plaseze Kievul într-o poziţie "puternică" în cazul unor negocieri cu Moscova, a explicat Kallas. Cu toate acestea, ea a recunoscut că devine "din ce în ce mai dificil" pentru cele 27 de state membre să convină asupra unor noi modalităţi de a spori sprijinul pentru Ucraina.

Pe teren, atacurile ruseşti au continuat duminică. La Herson, în sudul Ucrainei, trei persoane au murit şi 11 au fost rănite în explozia unui microbuz, potrivit autorităţilor locale. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)