Social-democraţii islandezi au câştigat duminică în faţa Partidului Independenţei al prim-ministrului Bjarni Benediktsson la alegerile legislative anticipate convocate după ruperea în octombrie a alianţei de stânga-dreapta aflate la guvernare, a informat postul public RUV, transmite AFP.

În faţa inflaţiei persistente şi a ratelor mari ale dobânzilor, puterea de cumpărare, locuinţele şi îngrijirea sănătăţii au fost principalele preocupări ale celor 268.000 de alegători, potrivit sondajelor.

La încheierea numărării voturilor, Alianţa Social-Democrată, condusă de Kristrun Frostadottir, a câştigat 20,8% din voturi, faţă de 19,4% cât a obţinut partidul conservator al premierului, aflat la putere în cadrul unei coaliţii. Pe locul trei s-a clasat Partidul Reforma Liberală cu 15,8%, potrivit RUV.

Conform acestor cifre, Alianţa Social-Democrată obţine 15 din cele 63 de locuri din parlament cu un scor mai mult decât dublu faţă de alegerile din 2021, unde s-a apropiat de doar 10%.

Partidul prim-ministrului, cu 19,4% din voturi faţă de 24,4% câştigate în 2021, marchează cel mai prost rezultat electoral înregistrat vreodată

Premierul a anunţat la jumătatea lunii octombrie demisia guvernului format din partidul său, mişcarea Stânga-Verzi şi Partidul Progresist de centru dreapta, în urma neînţelegerilor din coaliţie pe mai multe subiecte, de la politică externă la solicitanţii de azil şi politica energetică.

Mişcarea Stânga-Verzi a câştigat doar 2,3% din voturi, sub pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament. De asemenea, Partidul Progresist a pierdut voturi comparativ cu 2021, trecând de la 17,3% la doar 7,8% din voturi.

În Islanda nu există o cultură a guvernării minoritare, notează Eirikur Bergmann, profesor de politică la Universitatea Bifrost, ceea ce înseamnă că partidele vor încerca să formeze o majoritate printr-o coaliţie.

Potrivit lui Olafur Hardarson, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Islanda, acest lucru ar putea uni social-democraţii cu liberalii, precum şi unul sau două alte partide, din cauza unei proximităţi în ceea ce priveşte politicile. Însă, "este greu de prezis pentru că în Islanda jocul coaliţiilor este relativ deschis", a menţionat el.

Deşi la originea căderii guvernului, imigraţia nu este un subiect central pentru majoritatea alegătorilor, într-o ţară în care unul din cinci locuitori s-a născut în străinătate.

Potrivit unui sondaj Gallup publicat la începutul lunii noiembrie, doar 32% dintre respondenţi au citat imigraţia printre cele mai importante cinci probleme personale. În schimb, îngrijirea sănătăţii, problemele economice şi locuinţele constituie o preocupare majoră pentru 69%, 62% şi respectiv 61% dintre cei chestionaţi.

În Islanda, după criza financiară din 2008, care a lovit puternic băncile supraîndatorate, puţine partide au ieşit nevătămate din perioada în care s-au aflat la putere.

Islandezii au fost marcaţi şi anul acesta de erupţii vulcanice în peninsula Reykjanes din sud-vestul ţării. Regiunea, care nu a cunoscut nicio erupţie în opt secole înainte de martie 2021, a avut parte de şapte în ultimele 12 luni, care au determinat numeroase evacuări din satul de pescari Grindavik. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: reuters.com