Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova, proeuropeana Maia Sandu, a câştigat alegerile prezidenţiale de duminică cu 55,33% din sufragii, în timp ce contracandidatul său, fostul procuror prorus Alexandr Stoianoglo, a primit sprijinul a 44,67% dintre cetăţeni, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală din ţară după finalizarea numărării voturilor.

Aliaţii occidentali ai Chişinăului au salutat rezultatele scrutinului, după o campanie tensionată, umbrită de suspiciuni de ingerinţă rusească în această fostă republică sovietică, acum candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Kremlinul, care neagă "categoric" acuzaţiile de ingerinţă, nu a reacţionat încă.

Preşedintele american Joe Biden a felicitat-o pe Maia Sandu pentru câştigarea turului doi al scrutinului prezidenţial şi a declarat că eforturile Rusiei de a submina procesul electoral au eşuat.

"O felicit pe Maia Sandu pentru realegerea sa istorică în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova", a afirmat Biden într-un comunicat, publicat pe site-ul Casei Albe."Timp de luni de zile, Rusia a încercat să submineze instituţiile democratice şi procesele electorale din Moldova. Dar Rusia a eşuat".

"Moldovenii şi-au arătat încă o dată hotărârea de a construi un viitor european în pofida încercărilor hibride de a submina democraţia", a reacţionat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, pe reţeaua socială X. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au transmis mesaje similare.

Din statele membre ale UE, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat bucuria pentru faptul că "democraţia a triumfat asupra tuturor ingerinţelor şi tuturor manevrelor", în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a salutat "cursul european" ales de Chişinău.

În România conducerea de vârf, în special şeful statului Klaus Iohannis, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă şi premierul Marcel Ciolacu, au transmis felicitări Maiei Sandu pentru victorie, subliniind la unison semnificaţia istorică a rezultatului alegerilor pentru viitoarea aderare a ţării la Uniunea Europeană.

Pentru Ucraina vecină, candidată şi ea la UE, "moldovenii au făcut o alegere clară", a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, care cere "o Europă paşnică şi unită".

Totuşi, rezultatul scrutinului arată diviziuni puternice în rândul cetăţenilor, pentru care aderarea la UE nu este visul tuturor. Mai ales că referendumul din 20 octombrie vizând includerea obiectivului european în Constituţie aproape că a fost la un pas de eşec. În cele din urmă, a fost aprobat la limită, însă a provocat îngrijorări în UE, scrie AFP.

Prima femeie care a ocupat, în 2020, cea mai înaltă funcţie în acest stat situat între NATO şi sfera de influenţă rusă, Maia Sandu a vorbit despre "o lecţie de democraţie" în faţa "unui atac fără precedent" al "forţelor ostile şi criminale".

Dezinformare, cumpărare masivă de voturi, ameninţări cu moartea, atacuri cibernetice şi "transport organizat" al alegătorilor: poliţia a raportat în ultimele săptămâni numeroase presupuse "încercări de destabilizare" din partea Moscovei.

Însă "este şi o lecţie de umilinţă" pentru ea şi susţinătorii săi, a afirmat într-o analiză pentru AFP expertul Andrei Curăraru, de la think tank-ul WatchDog, evocând dezamăgirea unora în faţa ritmului lent al reformelor şi a crizei economice.

În discursul său de duminică seara, fosta economistă a Băncii Mondiale a întins mâna celor care nu au votat-o, vorbind chiar şi în limba rusă, pe lângă română, care este limba oficială, şi a promis că va fi "preşedintele tuturor". Pentru că ţara, una dintre cele mai sărace din Europa, este extrem de polarizată, pe de o parte, între o diasporă şi o capitală în principal favorabile integrării în UE şi, pe de altă parte, zonele rurale şi două regiuni, provincia separatistă Transnistria şi Găgăuzia autonomă, orientată spre Rusia.

Maia Sandu a pierdut în faţa rivalului său doar pe teritoriul Republicii Moldova şi îi datorează victoria sa puternicei mobilizări a diasporei: din cele 326.000 de buletine de vot din străinatate, 270.000 au fost în favoarea sa.

"Rusia a exercitat cu siguranţă o influenţă asupra votului, dar acesta nu este singurul motiv pentru care 44% dintre alegători i-au dat votul lui Alexandr Stoianoglo", a spus Lucian Cristea, un student în vârstă de 27 de ani intervievat de AFP. "O parte a populaţiei împărtăşeşte idei care nu sunt în acord cu valorile europene", a spus el, referindu-se la persoane din anturajul său care au un ataşament "sentimental" faţă de Rusia.

De altfel, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), care l-a susţinut pe Alexandr Stoianoglo în alegerile prezidenţiale pierdute duminică în faţa preşedintei Maia Sandu, o consideră pe aceasta din urmă o "preşedintă nelegitimă", întrucât şi-a câştigat noul mandat cu ajutorul voturilor din diaspora pe care acest partid nu le recunoaşte, potrivit unui comunicat emis luni.

În aceste condiţii, expertul Andrei Curăraru avertizează asupra rezultatului alegerilor legislative programate în vara lui 2025.

"Dacă Maia Sandu nu va învăţa lecţia acestor alegeri, anul viitor nu vom avea un parlament proeuropean", a avertizat Curăraru. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)