Parlamentul European organizează începând de luni, în comisiile sale de specialitate, audierile comisarilor europeni desemnaţi, ocazie cu care eurodeputaţii vor cântări în ce măsură viitorii membri ai Colegiului comisarilor posedă competenţele, independenţa şi ataşamentul faţă de valorile europene, elemente necesare pentru a servi ca membri ai noii Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Primii care vor intra, luni după-amiază, sub tirul întrebărilor eurodeputaţilor sunt slovacul Maros Sefcovic, comisar european desemnat pentru comerţ şi securitate economică, relaţii interinstituţionale şi transparenţă, şi maltezul Glenn Micaleff, comisar european desemnat pentru echitate între generaţii, tineret, cultură şi sport. În cursul serii aceleiaşi zile, vor răspunde întrebărilor eurodeputaţilor luxemburghezul Christophe Hansen, comisar european desemnat pentru agricultură şi sectorul alimentar, şi grecul Apostolos Tzitzikostas, comisar european desemnat pentru transport sustenabil şi turism.

Marţi şi miercuri vor fi audiaţi câte şase comisari desemnaţi, iar joi 7 noiembrie - patru comisari.

Potrivit calendarului anunţat de PE, audierile comisarilor desemnaţi se vor încheia pe 12 noiembrie, zi în care vor trebui să răspundă întrebărilor cei şase vicepreşedinţi executivi ai viitoarei Comisii, printre care şi românca Roxana Mînzatu, care se va ocupa de portofoliul 'Oameni, competenţe şi pregătire'.

Înaintea audierilor, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) a examinat declaraţiile de interese ale candidaţilor pentru a confirma că nu există niciun conflict de interese de natură financiară, aceasta fiind una dintre condiţiile care trebuie să fie îndeplinite înainte de a audia un candidat. Candidaţii vor trebui să răspundă şi unor întrebări scrise pregătite de comisiile europarlamentare.

Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o declaraţie introductivă de 15 minute, care va fi urmată de întrebări din partea eurodeputaţilor. Fiecărui grup politic îi va fi alocat un număr de minute, pe care îl va repartiza după cum consideră de cuviinţă membrilor săi care participă la audiere. Comisarul desemnat va avea la dispoziţie un număr dublu de minute pentru a răspunde faţă de minutele alocate întrebării. Înainte de încheierea audierii, comisarul desemnat poate să facă o scurtă declaraţie finală.

Preşedintele şi reprezentanţii grupurilor politice (coordonatorii) comisiilor implicate în audieri se vor întâlni fără întârziere după încheierea audierilor. Ei vor evalua dacă respectivul comisar desemnat deţine calificările necesare atât pentru a deveni membru al Comisiei Europene, cât şi pentru a-şi îndeplini sarcinile din portofoliul care i-a fost atribuit. În termen de 24 de ore de la finalizarea evaluării, coordonatorii vor trimite o scrisoare de recomandare confidenţială care va fi analizată de Conferinţa preşedinţilor de comisii şi trimisă, ulterior, Conferinţei preşedinţilor, formată din preşedintele PE şi liderii grupurilor politice europarlamentare.

Coordonatorii comisiilor pot ajunge la un consens privind aprobarea sau respingerea unui comisar desemnat. Dacă opiniile lor sunt divergente, este necesară aprobarea în rândul coordonatorilor care reprezintă cel puţin două treimi din membrii comisiei. În situaţia în care coordonatorii nu întrunesc o majoritate de două treimi pentru a aproba sau a respinge un candidat, ei pot cere informaţii suplimentare prin intermediul unor întrebări scrise. Ei pot de asemenea să reia audierea, caz în care este necesar acordul prealabil al Conferinţei preşedinţilor.

Audierea suplimentară are scopul de a clarifica aspectele rămase nesoluţionate şi nu poate dura mai mult de o oră şi jumătate. Dacă nu se întruneşte o majoritate simplă în rândul coordonatorilor pentru oricare dintre aceste etape, preşedintele convoacă o reuniune a comisiei parlamentare pentru a supune la vot aprobarea candidatului (vot secrete cu uşile închise, prin majoritate simplă).

În urma eventualelor întrebări scrise şi/sau după reluarea audierii de confirmare, coordonatorii aprobă comisarul desemnat cu o majoritate de cel puţin două treimi. Dacă acest lucru nu se întâmplă, preşedintele va convoca o reuniune a comisiei şi va organiza un vot secret privind capacitatea candidatului de a-şi îndeplini atribuţiile. Acest vot necesită doar o majoritate simplă pentru a recomanda aprobarea candidatului.

După finalizarea tuturor audierilor, Conferinţa preşedinţilor de comisii va evalua rezultatul acestora şi va transmite concluziile Conferinţei preşedinţilor. Conferinţa preşedinţilor va analiza scrisorile de evaluare primite de la comisiile competente şi recomandările Conferinţei preşedinţilor de comisii. Ea va face apoi o evaluare finală şi, pe 21 noiembrie, va declara audierile închise. Scrisorile de evaluare vor fi publicate după ce Conferinţa preşedinţilor declară toate audierile închise.

După încheierea audierilor, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta Colegiul complet al comisarilor şi programul său în plenul Parlamentului European. Întreaga Comisie Europeană trebuie să primească aprobarea Parlamentului European, votul fiind prevăzut pentru sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg. După ce este confirmată de Parlament, Comisia Europeană trebuie numită oficial de Consiliul European, prin vot cu majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE).

În opinia directorului pentru afaceri europene din cadrul Institutului regal pentru relaţii internaţionale 'Egmont' din Bruxelles, Jean-Louis De Brouwer, în audierile din comisiile Parlamentului European unii comisari propuşi vor primi evaluări negative. Unul dintre aceştia ar putea fi Oliver Varhelyi - desemnat comisar pentru sănătate şi bunăstarea animalelor - ţinând cont de ''relaţia sa foarte proastă'' cu Parlamentul European în mandatul Comisiei Leyen I, când a deţinut portofoliul extinderii (în 2023 el i-a calificat drept ''idioţi'' pe eurodeputaţi).

Un alt exemplu de comisar desemnat care ar putea întâmpina probleme la audierile din comisiile europarlamentare este belgianca Hadja Lahbib (gestionarea crizelor şi egalitate), care ar putea ''cădea victimă'' tensiunilor între diferite grupuri politice. Atât Varhelyi, cât şi Lahbib urmează să fie audiaţi în 6 noiembrie în comisiile competente ale PE.

''Dacă la momentul audierilor va exista o luptă pentru putere între PPE, socialişti şi Renew, Hadja Lahbib ar putea cădea victimă şi ar putea fi luată ostatic în acest joc de tipul 'dinte pentru dinte, ochi pentru ochi' între diferite grupuri politice. Să spunem că aş fi foarte surprins dacă nimeni nu ar cădea victimă, Parlamentul European va dori să-şi arate puterea. De asemenea, înţeleg că există multă iritare din cauza faptului că Ursula von der Leyen nu a prezentat în Conferinţa preşedinţilor (liderii grupurilor politice din PE) structura noului Colegiu al comisarilor'', ci ea a făcut acest lucru ulterior în aceeaşi zi, într-o conferinţă de presă, declara pentru AGERPRES, la finalul lunii septembrie, Jean-Louis De Brouwer. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)