Partidul de guvernământ din Georgia, care a câştigat alegerile parlamentare, a declarat luni că integrarea europeană rămâne "prioritatea" sa, ca răspuns la opoziţia prooccidentală, care îl acuză de derivă autoritară prorusă şi a făcut apel la demonstraţii în cursul serii, relatează AFP.

Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la victoria partidului Visul Georgian la alegerile de sâmbătă, cerând o anchetă privind "neregulile electorale". Berlinul a reiterat această cerere, invocând "nereguli semnificative".

Dar, ca o voce discordantă, premierul ungar Viktor Orban, care este apropiat de Moscova şi a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, este aşteptat în Georgia luni şi marţi.

Această vizită a provocat furia Bruxellesului. Liderul ungar "nu reprezintă Uniunea Europeană", a declarat luni şeful diplomaţiei europene, Josep Borell.

Confruntat cu această controversă, premierul georgian Irakli Kobahidze a reiterat că "prioritatea" de politică externă a ţării sale rămâne integrarea europeană.

"Se va face totul pentru ca Georgia să fie pe deplin integrată în UE până în 2030", a promis el în faţa jurnaliştilor, spunând că "se aşteaptă la o reluare a relaţiilor" cu Bruxellesul, după tensiunile apărute din ultimele luni, pe fondul unei derive autoritare proruse, potrivit opoziţiei.

Conform rezultatelor aproape finale, Visul Georgian, la putere din 2012, era creditat luni dimineaţă cu 53,92% din voturi, faţă de 37,78% pentru coaliţia de opoziţie.

Aceasta din urmă, care iniţial şi-a revendicat victoria pe baza sondajelor de la ieşirea de la urne de sâmbătă seară, refuză să-şi recunoască înfrângerea şi va încerca să-şi facă vocea auzită pe străzi luni seara cu o demonstraţie amplă.

"Suntem martori şi victime ale unei operaţiuni speciale ruseşti, o formă modernă de război hibrid împotriva poporului georgian", a denunţat duminică preşedinta Salome Zurubaşvili, distanţându-se de guvern, fără a-şi specifica acuzaţiile.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că "respinge cu fermitate" aceste acuzaţii "total nefondate", acuzând-o pe Zurubaşvili de "încercări de destabilizare" a propriei ţări.

Opoziţia acuză partidul de guvernământ, condus de miliardarul Bidzina Ivanişvili, că a apropiat Georgia de Moscova şi a îndepărtat-o de o posibilă aderare la Uniunea Europeană şi NATO, două obiective consacrate în Constituţia sa.

Fostul preşedinte Mihail Saakaşvili, acum încarcerat şi rival al lui Ivanişvili, a cerut, de asemenea, "demonstraţii masive" pentru a "arăta lumii că luptăm pentru libertate".

Una dintre formaţiunile din opoziţie, Coaliţia pentru Schimbare, a anunţat că renunţă la mandatele sale parlamentare pentru "a nu da legitimitate" alegerilor. Potrivit lui Mihail Saakaşvili, niciunul dintre parlamentarii opoziţiei nu ar trebui să îşi preia mandatul.

Observatorii internaţionali ai OSCE au vorbit despre "presiuni" în timpul alegerilor şi au enumerat o serie de nereguli, cum ar fi "cazuri de cumpărare de voturi".

În ciuda acestui fapt, "Visul Georgian păstrează o bază solidă de sprijin, jucând eficient pe temerile unei ameninţări cu un război iminent" împotriva Rusiei, a declarat analistul politic Ghia Nodia pentru AFP.

Potrivit acestuia, "condiţiile nu sunt propice pentru tulburări grave (în ţară, n.r.). Mai degrabă mă aştept ca Visul Georgian să lanseze un atac de anvergură asupra oponenţilor, societăţii civile şi mass-mediei independente".

Georgia a fost zguduită în luna mai de proteste împotriva unei legi privind "influenţa străină", inspirată din legislaţia rusă privind "agenţii străini" folosită pentru a zdrobi societatea civilă. Dar această mobilizare nu a fost suficientă pentru a împiedica adoptarea textului.

Bruxellesul a îngheţat procesul de aderare la UE în urma acestei iniţiative, iar Statele Unite au impus sancţiuni împotriva unor oficiali georgieni.

Unii lideri ai Visului Georgian sunt, de asemenea, foarte critici faţă de Occident. Bidzina Ivanişvili i-a numit "partidul mondial al războiului".

Această fostă republică sovietică din Caucaz este marcată de înfrângerea într-un scurt război din 2008 cu Rusia şi de ameninţarea unei noi invazii, precum cea din Ucraina.

Moscova are baze militare în două regiuni separatiste georgiene a căror independenţă a fost recunoscută de Kremlin: Abhazia şi Osetia de Sud. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)