Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din SUA din 2024 a fost una ieşită din comun, marcată de numeroase răsturnări de situaţie. AFP trece în revistă aceste momente:

Alegeri primare fără concurenţă reală

Cursa pentru Casa Albă a fost lansată în ianuarie odată cu aşa-numitele alegeri primare, care oferă posibilitatea selecţiei între mai mulţi candidaţi în cursa internă a partidelor. Preşedintele în exerciţiu Joe Biden nu a avut niciun contracandidat serios în Partidul Democrat şi s-a impus cu uşurinţă, în ciuda unei mişcări de protest legate de sprijinul său pentru războiul purtat de Israel în Gaza.

În Partidul Republican, fosta ambasadoare a SUA la ONU, Nikki Haley, a oferit o aparenţă de competiţie împotriva lui Donald Trump, dar succesul fostului preşedinte a fost copleşitor.

Oficializat în martie, acest nou duel Trump-Biden nu a reuşit să trezească entuziasmul americanilor, consideră AFP.

Trump condamnat

În aprilie, la New York, a început primul proces penal al unui fost preşedinte american.

După săptămâni de audieri ultramediatizate, Trump a fost găsit vinovat că a făcut plăţi menite să cumpere tăcerea unei foste starlete de filme porno, Stormy Daniels, în timpul campaniei sale prezidenţiale din 2016.

Însă nici acest verdict istoric şi nici celelalte trei inculpări penale ale sale nu îi subminează popularitatea în rândul susţinătorilor săi, care la fel ca el afirmă că aceste procese nu sunt altceva decât folosirea justiţiei ca armă.

Democraţii l-au numit de atunci ''condamnat", dar, în vară, Curtea Supremă a slăbit procedurile penale împotriva lui, cele formulate în Florida au fost anulate, iar judecătorul din procesul său din New York a amânat pronunţarea sentinţei până după alegerile prezidenţiale.

Dezbaterea care a schimbat totul

Pe 27 iunie, campania înregistrează o schimbare de 180 de grade.

Dezbaterea dintre Trump şi Biden este un naufragiu total pentru preşedintele în vârstă de 81 de ani, care se împiedică în cuvinte şi pare pierdut uneori.

Un vânt de panică suflă în tabăra democrată: se aud primele apeluri pentru retragerea lui Joe Biden. Apeluri care vor înregistra un crescendo.

În faţa necazurilor rivalului său, Donald Trump optează, spre surprinderea tuturor, pentru reţinere.

Trump evită moartea

Focuri de armă, sânge curgând, un pumn ridicat şi un strigăt sfidător de "luptaţi, luptaţi, luptaţi!": imagini pentru istorie.

La 13 iulie, Donald Trump a părăsit un miting de campanie în Pennsylvania cu urechea însângerată. Tocmai supravieţuise unei tentative de asasinat, un miracol, potrivit taberei sale.

Adorat mai mult ca oricând de susţinătorii săi, Trump, cu un bandaj pe urechea dreaptă, a fost desemnat câteva zile mai târziu candidat la preşedinţie de partidul său, în cadrul convenţiei republicane de la Milwaukee, statul Wisconsin. Iar tânărul senator J.D. Vance a fost desemnat drept partener de candidatură.

În septembrie, miliardarul a fost din nou ţinta unei tentative de asasinat pe terenul său de golf din Florida.

Biden aruncă prosopul

Vara a stat sub semnul unei alte întorsături: la 21 iulie, Joe Biden a anunţat că se retrage din cursa electorală, într-un mesaj pe reţelele de socializare.

După săptămâni de speculaţii cu privire la abilităţile sale fizice şi mentale şi confruntat cu conştientizarea că ar putea să nu reuşească să câştige un al doilea mandat, preşedintele în funcţie a cedat presiunii.

În acelaşi timp, el şi-a anunţat sprijinul pentru vicepreşedinta sa, Kamala Harris.

Harris încoronată

Într-un timp record, Harris a obţinut sprijinul ''greilor'' democraţi şi s-a impus ca noul candidat al partidului, stârnind un val de entuziasm.

Intrarea în cursă a acestei femei de culoare de ascendenţă jamaicană şi indiană, în vârstă de 59 de ani (între timp a împlinit 60 de ani - n.r.), cu aproape douăzeci de ani mai tânără decât Trump, schimbă cu totul regulile jocului în campania electorală. Tabăra republicană pare dezorientată.

Alături de partenerul ei de tandem, Tim Walz, fost profesor şi antrenor de fotbal american care a devenit guvernator, Harris, fost procuror, a fost desemnată candidată a Partidului Democrat la preşedinţia SUA în august, la Chicago, statul Illinois, în timpul unei convenţii euforice.

"Da, poate!", a declarat cu acel prilej fostul preşedinte democrat Barack Obama, reluând vechiul său slogan. Flashback-uri ale alegerilor prezidenţiale din 2008 plutesc în jurul campaniei democraţilor.

O dezbatere faţă în faţă acrimonioasă

La 10 septembrie, Donald Trump şi Kamala Harris se confruntă într-o primă - şi ultimă - dezbatere. Republicanul refuză o nouă dezbatere.

Din toate punctele de vedere, democrata a fost în avantaj, atacându-şi rivalul pe subiectele cele mai susceptibile de a-i răni egoul: rata de participare la mitingurile lui sau chiar reputaţia lui internaţională.

Un Donald Trump încruntat îşi lansează atacurile obişnuite, în special în privinţa imigraţiei, şi îşi acuză rivala că este "marxistă". Odată dezbaterea încheiată, Trump îi atacă pe jurnaliştii care au moderat dezbaterea, punând sub semnul întrebării imparţialitatea acestora.

Şi totuşi, deşi dezbaterea a fost urmărită de peste 67 de milioane de telespectatori, impactul ei asupra campaniei rămâne neclar, sondajele continuând să prezică un vot extrem de strâns. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)