Alegeri/Georgia: Comisia Europeană încă nu a clarificat dacă recunoaşte rezultatul; Maia Sandu sprijină georgienii ce doresc un viitor în UE
Preşedinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a exprimat luni sprijinul faţă de georgienii care îşi doresc un viitor alături de Europa, după ce opoziţia georgiană pro-occidentală a pierdut alegerile legislative câştigate de partidul de guvernământ Visul Georgian, în timp ce Comisia Europeană a cerut investigarea "neregulilor" semnalate de observatorii internaţionali, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Republica "Moldova este alături de georgienii care luptă pentru libertate, democraţie şi un viitor european", a scris Maia Sandu pe reţeaua socială X, după o discuţie cu preşedinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabişvili.
Partidul Visul Georgian a obţinut o majoritate de 54,23% în alegerile legislative desfăşurate sâmbătă, faţă de 37,44% cât au obţinut împreună un grup de patru formaţiuni pro-occidentale de opoziţie, care nu recunosc rezultatul scrutinului şi susţin că acesta ar fi fost viciat de fraude.
Guvernul premierului Irakli Kobajidze este acuzat de opoziţie şi de statele occidentale că înclină tot mai mult către Rusia, în timp ce importanţa strategică a Georgiei a crescut în contextul războiului din Ucraina.
De partea sa, Kobajidze a acuzat Washingtonul şi Bruxellesul că se amestecă în politica internă a Georgiei de partea opoziţiei, despre care a sugerat în campania electorală că în cazul preluării puterii ar putea implica Georgia într-un nou război cu Rusia, după cel pierdut în anul 2008 într-un conflict pentru controlul asupra provinciilor separatiste pro-ruse Abhazia şi Osetia de Sud.
Potrivit observatorilor internaţionali, scrutinul de sâmbătă "s-a desfăşurat în contextul unei puternice polarizări şi într-o atmosferă marcată de îngrijorările asupra legislaţiei recent adopate", referire la legea "agenţilor străini" adoptată în luna mai şi descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept "lege rusească", întrucât aceasta obligă mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate să îşi dezvăluie sursele externe de finanţare.
Observatorii internaţionali, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODHIR), au mai remarcat buna organziare a scrutinului, rata ridicată a prezenţei la urne şi varietatea alternativelor, dar au denunţat acţiuni de coerciţie faţă de unii alegători angajaţi în sistemul public.
Comisia Europeană a cerut investigarea "neregulilor" semnalate de observatorii internaţionali. "Evaluarea noastră (a alegerilor) se bazează pe evaluarea OSCE şi a ODHIR. De aceea reafirmăm că raportul şi recomandările lor sunt fundamentale pentru evaluarea noastră finală", a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Nabila Massrali, care a evitat să răspundă clar dacă această instituţie recunoaşte victoria partidului Visul Georgian.
Ea a amintit în schimb că procesul de aderare a Georgiei la UE este "de facto paralizat" şi a cerut acestei ţări să abroge legea agenţilor străini şi să recunoască relaţiile cu persoanele de acelaşi sex, după ce Parlamentul Georgiei a adoptat şi o lege asupra "valorilor familiale şi protecţiei minorilor", considerată de Bruxelles şi de activişti drept un act normativ de restrângere a drepturilor comunităţii LGBT.
"În campania electorală şi preelectorală am observat niveluri de dezinformare fără precedent şi o retorică dură antieuropeană (...) inspirată clar şi direct de propaganda rusă", a mai spus aceeaşi purtătoare de cuvânt comunitară, conform căreia "Rusia a încercat să influenţeze alegerile".
"Georgienii au dreptul să ştie ce s-a întâmplat în acest week-end", a declarat în acest timp preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susţinut în faţa studenţilor Colegiului Europei din oraşul belgian Bruges. De asemenea, georgienii "au dreptul să solicite ca neregulile electorale să facă obiectul unor anchete rapide, transparente şi independente", a completat ea.
Şi preşedinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabişvili, care a chemat populaţia să iasă în stradă luni seară pentru a protesta contra rezultatului alegerilor, pe care l-a descris drept o "operaţiune specială rusească", a acuzat partidul de guvernământ că a recurs la tactici ruseşti. Întrebată dacă ea acuză astfel Rusia că a ajutat la falsificarea alegerilor, preşedinta a răspuns: "Nu, este o acuzaţie că metodologia folosită şi sprijinul cel mai probabil al FSB-ului rus se vede în aceste alegeri".
"Este foarte dificil de acuzat un guvern şi nu acesta este rolul meu, dar metodologia, ea este rusească", a insistat preşedinta georgiană, într-un interviu acordat France Presse. Ea susţine că a existat un sistem "sofisticat" de fraudă, mai ales prin votul electronic, dar şi prin "metode clasice", precum cumpărare de voturi sau presiuni asupra unor alegători aflaţi în funcţii publice sau asupra familiilor deţinuţilor. "Această planificare, această sofisticare, această exactitate în obiective, este ceva mai mult decât ar fi putut face un guvern clasic" pentru a rămâne la putere, a argumentat Zurabişvili. Dar ea nu a prezentat nicio o dovadă despre vreo implicare a Serviciului Federal de Securitate (FSB) rus în acest scrutin.
Kremlinul a negat orice amestec în scrutinul georgian, susţinând că Occidentul, nu Rusia, încearcă să destabilizeze Georgia.
La rândul său, premierul georgian Irakli Kobajidze a spus că nu va tolera subminarea ordinii constituţionale, după ce opoziţia şi preşedinta Zurabişvili au anunţat că nu recunosc rezultatul alegerilor şi au chemat la manifestaţii. "Opoziţia şi organizaţiile neguvernamentale care o susţin nu acceptă rezultatele electorale şi încearcă să se opună sistemului constituţional în Georgia. Dar nimeni nu va putea submina ordinea constituţională în ţara noastră", a afirmat Kobajidze la o şedinţă de guvern de la care au fost transmise imagini. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Șefa Comisiei Europene transmite Armeniei că se poate baza pe UE, în timp ce Rusia continuă presiunea economică
Uniunea Europeană a promis joi Armeniei un sprijin economic suplimentar de 18 milioane de euro și a anunțat liberalizarea unor reguli de export pentru bunurile sale, în contextul în care Bruxelles-ul încearcă să susțină această țară din Caucazul de Sud, țintă a presiunilor comerciale venite din partea Rusiei, informează Reuters. Moscova a imp
Ucraina nu împărtășește tehnologia dronelor promisă, pe măsură ce tensiunile istorice cresc, spune ministrul polonez al apărării
Ucraina nu a reușit să livreze tehnologia dronelor promisă, în pofida sprijinului militar al Poloniei și a disponibilității acesteia de a transfera avioane de vânătoare MiG-29, a declarat joi ministrul polonez al apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz pentru pentru postul de radio Trojka, informează Reuters. Polonia a fost unul din cei mai puternici su
Lituania este de acord să elimine interdicția constituțională asupra armelor nucleare
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat joi că partidele parlamentare au convenit asupra unui plan de eliminare a unei prevederi constituționale care interzice armele nucleare pe teritoriul lituanian, informează Reuters. 'Situația geopolitică se înrăutățește. Constituția noastră a fost scrisă când circumstanțele geo
SUA: ICE depășește 10.000 de arestări în cinci zile după o intensificare a operațiunilor (presă)
Serviciul de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE) a arestat peste 10.000 de oameni în ultimele cinci zile, o creștere care practic dublează rata detențiilor înregistrate la începutul anului, ca parte a unei strategii implementate de administrația președintelui Donald Trump de intensificare a aplicării legilor privind imigrația, a relatat miercuri
Iranul avertizează SUA și Israelul să nu atace înaintea ceremoniilor funerare pentru ayatollahul Khamenei
Un comandant militar iranian a avertizat joi Statele Unite și Israelul să se abțină de la orice atac în timpul pregătirilor din Iran pentru funeraliile de stat ale fostului conducător suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ucis de loviturile aeriene din prima zi a războiului, transmite Reuters. 'Îi avertizăm pe inamicii Iranului, &i
Autoritățile poloneze au arestat doi bărbați suspectați de spionaj pentru Belarus
Serviciile de securitate din Polonia au arestat un cetățean belarus și unul polonez suspectați că îi spionau, în beneficiul serviciilor de informații de la Minsk, pe belarușii aflați în exil, transmite Reuters. Un tribunal a dispus arestarea pentru 90 de zile a cetățeanului belarus în vârstă de 19 ani, iar cetățea
Parchetul german acuză autoritățile ucrainene că au ordonat sabotarea Nord Stream în 2022
Parchetul german a acuzat joi autoritățile ucrainene că au ordonat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord-Stream la puțin timp după invazia rusă din Ucraina, anunț care intervine în ziua de după inculparea unui prim suspect, relatează AFP. Suspectul, identificat ca Serghii Kuzniețov, 'și alți militari au elaborat, la cererea autori
Comisia Europeană ar putea anunța în septembrie o interdicție privind accesul copiilor la social media
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este așteptată să prezinte la Strasbourg, în discursul său privind Starea Uniunii Europene pe 16 septembrie, o serie de propuneri pentru interzicerea accesului copiilor la social media, au declarat joi pentru Euractiv mai mulți diplomați europeni. Măsura ar marca cel mai clar angajament
Franța: Marine Le Pen recunoaște că nu va putea candida dacă va fi condamnată să poarte brățară electronică
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a recunoscut că nu va putea face campanie pentru Palatul Elysee în 2027 dacă va fi condamnată să poarte o brățară electronică de monitorizare, cu șase zile înainte ca un tribunal să se pronunțe asupra condamnării sale inițiale pentru deturnare de fonduri ale Parlamentului European, informează joi EFE.
Zelenski cere Washingtonului o licență pentru fabricarea rachetelor Patriot după atacul de la Kiev soldat cu 13 morți
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni mai multă susținere din partea aliaților Ucrainei pentru apărarea sa antiaeriană și în special o licență a SUA pentru a putea produce rachete Patriot, după un nou atac rusesc devastator asupra Kievului, soldat cu 13 morți, relatează AFP. 'Contăm de asemenea mult pe o decizie a SU
Administrația Trump critică oportunismul Mariei Corina Machado după cutremurele din Venezuela (presă)
Surse din administrația președintelui american Donald Trump consideră încercarea liderei opoziției venezuelene Maria Corina Machado de a se întoarce în Venezuela un act de 'oportunism politic grotesc' după recentele cutremure, potrivit publicației Axios, relatează joi EFE. Potrivit relatării de miercuri a Axios, ofici
Iranul, în alertă maximă pentru funeraliile ayatollahului Ali Khamenei
Republica Islamică Iran se pregătește să-și ia rămas bun de la fostul lider suprem Ali Khamenei cu cele mai ample funeralii din istoria sa, care vor include șase zile de ceremonii în cinci orașe iraniene și irakiene, pe fondul unor măsuri stricte de securitate și la patru luni după uciderea ayatollahului de către Israel și Statele Unite în prima zi de răz
O mie de zile de la 7 octombrie: Comemorare pe fondul divizărilor în Israel
Israelul marchează joi o mie de zile de la atacul fără precedent al mișcării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului său pe 7 octombrie 2023, pe fondul disensiunilor profunde și al refuzului guvernului de a crea o comisie de anchetă a statului, relatează AFP. Acest moment este punctat de o serie de evenimente comemorative și de manife
CJUE menține o amendă de 4,1 miliarde de euro pentru Google
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins joi apelul Google și a companiei-mamă Alphabet împotriva unei amenzi de 4,1 miliarde de euro aplicate în urmă cu opt ani de autoritățile antitrust pentru utilizarea sistemului de operare Android în scopul blocării concurenței, informează Reuters. În 2018, Comisia Eu
#Ucraina: Șefa diplomației UE propune sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat joi că va propune sancțiuni suplimentare contra Moscovei în urma unui nou val de atacuri ruse asupra Ucrainei, transmite Reuters. ''Astăzi, voi propune sancționarea mai multor entități ce sprijină complexul militar-industrial al Rusiei, ca răspuns la lovituri. Cu cât













