UN AN DE LA ATACUL HAMAS ÎN ISRAEL: Soarta incertă a 63 de ostatici ai Hamas în Fâşia Gaza

După un an de captivitate în Fâşia Gaza, soarta a 63 de ostatici presupuşi a fi în viaţă, principala monedă de schimb a mişcării Hamas pentru a obţine o încetare a focului şi eliberarea de prizonieri palestinieni, este incertă şi umbrită de informaţiile repetate despre decesele confirmate şi corpurile repatriate, notează luni AFP.
În 7 octombrie 2023, după un atac terorist fără precedent comis de Hamas în sudul Israelului, comandourile mişcării islamiste palestiniene au dus în Fâşia Gaza 251 de persoane, majoritatea dintre ele în viaţă.
Dintre acestea, 117 persoane, în special femei, copii şi lucrători străini, au fost eliberate, în principal în timpul unei încetări a focului, timp de aproape o săptămână, la finalul lunii noiembrie.
La 7 octombrie 2024, când se împlineşte exact un an de la atacul Hamas şi de la începerea războiului din Fâşia Gaza, 97 de persoane încă sunt ţinute în captivitate. Dintre acestea, 63 se presupune că sunt în viaţă, iar 34 au fost declarate decedate de armata israeliană sau de Forumul familiilor ostaticilor. Moartea lui Idan Shtivi (28 ans) este cea anunţată cel mai recent.
Dintre ostaticii presupuşi în viaţă, 56 sunt israelieni (cel puţin 24 au încă o cetăţenie), şase sunt thailandezi şi unul nepalez. De asemenea, sunt 51 de bărbaţi şi zece femei, iar printre ostatici se află şi 11 soldaţi.
Doi copii, fraţii Kfir şi Ariel, răpiţi când aveau vârste de opt luni, respectiv 4 ani, se presupune că sunt în viaţă, la fel şi părinţii lor, Shiri şi Yarden Bibas.
De la finalul încetării focului, pe 1 decembrie 2023, doar şapte alţi ostatici au fost eliberaţi, în cursul unor operaţiuni desfăşurate de armata israeliană.
Cel mai recent astfel de caz este Kaid Farhan Alkadi, eliberat în 27 august în sudul Fâşiei Gaza. La 12 august, Hamas a anunţat că luptători de-ai săi au ''ucis un ostatic şi au rănit două femei ostatice în incidente'', fără a preciza natura lor.
O parte a ostaticilor decedaţi erau deja morţi atunci când au fost duşi în Gaza pe 7 octombrie 2023, fiind ucişi în timpul atacului comis de Hamas. Acesta este cazul unui număr de 10 soldaţi.
Alţi cel puţin 28 de ostatici capturaţi în viaţă au decedat ulterior în Gaza. Trei dintre ei - Yotam Haim (28 de ani), Samer al-Talalqa (25 de ani) şi Alon Lulu Shamriz (26 de ani) - au fost împuşcaţi din eroare de către forţele israeliene pe 15 decembrie anul trecut.
Armata israeliană acuză mişcarea Hamas că a executat cu sânge rece alţi şase ostatici la finalul lunii august: Hersh Goldberg-Polin, Carmel Gat, Eden Yerushalmi, Alexander Lobanov, Almog Sarusi şi Ori Danino, găsiţi decedaţi într-un tunel la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza.
Majoritatea ostaticilor presupuşi a fi în viaţă în Fâşia Gaza au fost răpiţi în kibbutzul Nir Oz (20) sau la festivalul de muzică Nova (16). La acest festival, unde participau peste 3.000 de persoane, au fost masacrate cel puţin 370 de persoane, iar alte 43 au fost răpite, dintre care mai trăiesc doar nouă. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Comisia Europeană a prezentat un plan ce va oferi instituțiilor de aplicare a legii ''acces efectiv și legal'' la date
Comisia Europeană a prezentat marți o foaie de parcurs pentru ''accesul efectiv și legal'' la date de către instituțiile de aplicare a legii din statele UE, axată pe șase domenii, inclusiv interceptarea legală și stocarea acestor informații, relatează agenția EFE. Această foaie de parcurs, care ține cont de faptul că infractori
Slovacia: Premierul Fico afirmă că în 2026 guvernul său are alte priorități decât apărarea
Premierul slovac Robert Fico s-a declarat convins că orice obiectiv pe care NATO îl va aproba la summitul de la Haga nu va fi respectat ''până la ultimul detaliu'', și a reiterat că fiecare țară are dreptul de a-și stabili propriul ritm și propria structură a cheltuielilor de apărare, relatează marți TASR. El a afir
Turcia: O nouă plângere împotriva primarului întemnițat al Istanbulului a fost depusă de doi procurori
O plângere pentru ''insultă'' a fost depusă de doi procurori turci contra primarului de opoziție al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, aflat în detenție de la sfârșitul lui martie pentru acuzații de corupție pe care el le respinge, a anunțat marți agenția de presă Anadolu, preluată de AFP. Imamoglu, deja vizat de n
Israelul asigură că a încetat atacurile asupra Iranului, după o discuție între Netanyahu și Trump
Israelul a asigurat marți că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, care la rândul său a dat asigurări că o încetare a focului între Iran și Israel a intrat în vigoare și aceasta trebuie respectată, relatează agențiile
Trump consideră interpretabil articolul 5 al Tratatului NATO privind apărarea colectivă
Președintele american Donald Trump s-a exprimat marți evaziv față de angajamentul său de a respecta articolul 5 din Tratatul NATO, care stabilește principiul apărării colective în cazul unui atac asupra unui stat membru, deși membrii Alianței, cu excepția Spaniei, au acceptat cererea sa de a-și crește bugetele apărării, relatează agențiile AFP și EFE.
Iran: Președintele francez Macron, îngrijorat de un ''risc crescut'' de îmbogățire clandestină a uraniului
Președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat marți temerea în legătură cu ''un risc crescut'' de îmbogățire clandestină a uraniului, după loviturile americane și israeliene asupra siturilor nucleare iraniene, informează AFP. ''Acesta este unul dintre riscurile principale pentru regiune, pentru comunita
Kremlinul respinge acuzațiile că nu a ajutat suficient Iranul
Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile că nu a ajutat suficient Iranul, arătând că a luat o ''poziție clară'' prin condamnarea loviturilor aeriene ale SUA și Israelului împotriva Republicii Islamice, informează Reuters. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat atacurile americane asupra siturilor nucleare
Coreea de Sud: Un nou mandat de arestare cerut împotriva fostului președinte Yoon
Un consiliu special însărcinat să ancheteze asupra legii marțiale impuse pentru scurt timp în Coreea de Sud în decembrie a cerut unui tribunal să emită un nou mandat de arestare împotriva fostului președinte Yoon Suk Yeol, pentru refuzul lui de a răspunde la mai multe convocări, informează AFP. Yoon a fost primul șef de
Germania: Premierul Merz mizează pe o îndatorare masivă pentru a scoate economia din recesiune
Guvernul german condus de cancelarul Friedrich Merz a aprobat marți proiectul bugetului pentru anul 2025 și principalele direcții ale finanțelor publice până în 2029, care prevăd dublarea cheltuielilor pentru plata dobânzilor în următorii cinci ani, transmit AFP și Reuters. Programul va fi supus votului în parlame
Ursula von der Leyen, la un forum pe marginea summitului NATO: Europa apărării s-a trezit în sfârșit
Haga - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Europa apărării s-a trezit în sfârșit în urma războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marți, înaintea summitului NATO de la Haga, adăugând că Europa trebuie să-și continue eforturile în
La 80 de ani, din care 40 la putere, Yoweri Museveni vrea un nou mandat de președinte al Ugandei
Yoweri Museveni, în vârstă de 80 de ani, președinte al Ugandei de aproape patru decenii, va candida în ianuarie 2026 pentru un nou mandat, a anunțat marți partidul său, Mișcarea de Rezistență Națională (NRM), conform AFP. ONU și unele organizații pentru drepturile omului sunt îngrijorate de reprimarea opoziției în
#Ucraina: Noi bombardamente ruse soldate cu morți și răniți la Dnipro și Samar; ''un mesaj de teroare'', denunță Sibiga
Un bombardament rus asupra orașului ucrainean Dnipro a făcut marți cel puțin șapte morți și circa 70 de răniți, potrivit autorităților regionale, o nouă dovadă că Rusia își continuă loviturile în Ucraina, negocierile între cele două țări aflându-se într-un punct mort, informează AFP. ''La Dnipro, numărul d
Reuniune Macron-Merz-Starmer la Haga, înaintea summitului NATO
Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul britanic Keir Starmer se vor întâlni marți de la ora locală 18:15 (16:15 GMT), la Haga, înaintea începerii summitului NATO, a anunțat Palatul Elysée, potrivit AFP. Regatul Unit, Franța și Germania sunt cele trei țări europene impl
Iranul susține că a transferat deținuți din închisoarea Evin după loviturile israeliene
Puterea judiciară iraniană a anunțat marți că a ''transferat'' deținuți din Evin spre alte închisori din provincia Teheran, la o zi după un atac israelian asupra acestui penitenciar din capitala iraniană, atac care a făcut morți și răniți, informează AFP și Reuters. Numărul de deținuți transferați nu a fost precizat, &ici
#Ucraina și-a deminat 20% din teritoriul afectat, anunță premierul Denis Șmîhal
Ucraina și-a intensificat eforturile pentru a-și demina teritoriul și a redus zona afectată de mine cu 20% față de anul 2022, suprafață care a ajuns la aproximativ 137.000 kilometri pătrați, a anunțat marți premierul ucrainean Denis Șmîhal, citat de Reuters. Cea mai mare parte a zonei afectate de mine este formată din terenuri agricole,