Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat vineri că fiecare ţară care furnizează arme cu rază lungă de acţiune Ucrainei este liberă să decidă modul în care le va utiliza Kievul, minimalizând în acelaşi timp ameninţările Rusiei că acestea ar putea fi utilizate împotriva unor obiective de pe teritoriul rus, potrivit EFE.

Vorbind într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian, Laurynas Kasciunas, după semnarea unui acord bilateral la Berlin privind staţionarea permanentă a unei brigăzi germane în Lituania, Pistorius a declarat că "cei care au furnizat aceste arme sunt liberi să decidă" şi că "dreptul internaţional o permite".

El a adăugat că nu este de competenţa sa să judece asupra a ceea ce ar putea conveni preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer la întâlnirea lor de vineri de la Washington.

"Ceea ce partenerii convin la nivel bilateral cu privire la ce se întâmplă cu armele lor este treaba lor", a afirmat el, respingând ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care spune că ar fi o escaladare dacă s-ar permite utilizarea acestora pentru a viza ţinte militare de pe teritoriul rus.

Ministrul german al apărării a afirmat că, în legătură cu "ameninţările lui Putin, nu sunt multe de spus, el ameninţă când vrea şi când are chef".

Cu toate acestea, Germania nu a livrat rachete de croazieră Taurus pe care Ucraina le-a cerut în mod repetat, remarcă în acest context agenţia de presă ucraineană Unian.

La rândul său, ministrul lituanian a subliniat că Rusia încearcă întotdeauna să creeze mitul că va folosi ceva foarte puternic în reacţia sa, cum ar fi armele nucleare, şi că scopul, ca şi în trecut, este de a descuraja aliaţii Kievului să sprijine Ucraina.

El a remarcat că, odată cu ofensiva ucraineană în regiunea rusă Kursk, unde Kievul controlează o bună parte din teritoriu, "ceea ce s-a văzut este ceva foarte diferit".

Aşa cum s-a spus, cu doi ani în urmă, incursiunea ucraineană în Kursk ar fi însemnat o escaladare, "dar am văzut ce s-a întâmplat" acum, a adăugat el.

"Este un semnal pentru noi toţi că trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina să-şi recâştige teritoriul. Aceasta este o oportunitate pentru noi de a ajuta", a îndemnat ministrul lituanian.

În cazul Lituaniei, care nu are rachete cu rază lungă de acţiune, obiectivul este de a pune la dispoziţie resurse pentru ca industria ucraineană, care produce deja astfel de arme, să poată continua să funcţioneze, potrivit lui.

Preşedintele Vladimir Putin a transmis un mesaj clar Occidentului cu privire la consecinţele pe care le va suporta dacă va permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune, a declarat vineri Kremlinul, citat de Reuters.

Putin a declarat joi că Occidentul ar intra în luptă direct cu Rusia dacă ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune de fabricaţie occidentală, o mişcare despre care a spus că ar modifica natura şi amploarea conflictului.

"Declaraţia făcută ieri de preşedintele Putin este foarte importantă. Ea este extrem de clară, lipsită de ambiguitate şi nu permite duble lecturi. Nu avem nicio îndoială că această declaraţie a ajuns la cei cărora le-a fost destinată"', a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă de luni de zile pe lângă aliaţii occidentali ai Kievului să permită Ucrainei să lanseze rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane cu rază lungă de acţiune şi Storm Shadows britanice, în profunzimea teritoriului rus, pentru a limita capacitatea Moscovei de a efectua atacuri.

Preşedintele SUA, Joe Biden, şi premierul britanic Keir Starmer vor discuta vineri, în cadrul unei întâlniri la Washington, despre posibilitatea de a da undă verde unor astfel de lovituri.

Putin a declarat joi că o astfel de acţiune ar atrage direct în război ţările care alimentează Kievul cu rachete cu rază lungă de acţiune. El a spus că datele prin satelit cu privire la ţinte şi programarea traiectoriilor de zbor ale rachetelor ar trebui să fie furnizate de personalul militar al NATO, deoarece Kievul nu dispune de astfel de capacităţi.

"Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)