Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a criticat săptămâna aceasta comisia însărcinată cu înlăturarea monumentelor şi denumirilor legate de trecutul sovietic sau nazist al acestei ţări baltice, acuzând respectiva comisie că a luat decizii fără a ţine cont de opiniile experţilor şi că a alimentat diviziunea în societate, relatează marţi agenţia EFE.

Nauseda a făcut aceste comentarii într-un interviu radiofonic, în urma deciziei comisiei de a înlătura o statuie a lui Salomeja Neris, o poetă care s-a reorientat către comunism după ce Uniunea Sovietică a anexat Lituania în 1940, dar care înainte era respectată.

Preşedintele lituanian a subliniat că decizia de înlăturare a monumentului a fost luată de aşa-numita comisie de "desovietizare" fără a ţine cont suficient de părerea experţilor în istorie şi literatură.

Nauseda a avertizat că, dacă Lituania va continua pe această cale, există riscul ca procesul de "desovietizare" în ansamblu "să degenereze" şi a promis că, în calitate de preşedinte, va încerca să împiedice o asemenea evoluţie ce riscă să provoace "mai multă anxietate şi confruntare" în această ţară baltică fostă republică sovietică.

Criticile sale au fost respinse marţi de preşedintele acelei comisii, înfiinţate în urmă cu un an în baza unei legi adoptate în decembrie 2022 şi care dispune îndepărtarea monumentelor şi simbolurilor publice ale perioadelor de ocupaţie sovietică şi nazistă.

Decizia de înlăturare a statuii lui Salomeja Neris dintr-o şcoală din capitala Vilnius a fost luată la începutul acestei luni, când alte câteva oraşe lituaniene au retras numele poetei din denumirile unor străzi.

Născută în 1904, Salomeja Neris a început să-şi publice poeziile în 1927 şi a scris pentru publicaţii naţionaliste şi catolice, dar mai târziu a virat către socialism. În 1938 ea a primit Premiul de Stat Lituanian pentru Literatură.

După anexarea Lituaniei de către Uniunea Sovietică în 1940, ea a făcut parte din delegaţia care a călătorit la Moscova pentru a solicita oficial încorporarea ţării sale în imperiul sovietic şi a scris o poezie elogioasă faţă de Iosif Stalin.

Spre deosebire de celelalte două ţări baltice, Letonia şi Estonia, unde procentul populaţiei de origine rusă are două cifre, în Lituania minoritatea etnică rusă reprezintă între 4 şi 5% din populaţie.

Dar toate aceste trei state baltice au relaţii tensionate cu Moscova, ele remarcându-se printre ţările cele mai active în susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)