Biroul premierului Benjamin Netanyahu a negat marţi că Israelul a inclus noi cereri în propunerea de armistiţiu din 27 mai, anunţată la sfârşitul lunii de preşedintele american Joe Biden şi pe baza căreia părţile au negociat în ultimele trei luni, deşi din iulie se acuză reciproc cu privire la modificările propuse, informează EFE.

"Acuzaţia că Netanyahu a adăugat noi condiţii propunerii din 27 mai este falsă. De fapt, Hamas a fost cel care a cerut 29 de modificări ale propunerii, ceva ce premierul a refuzat să facă", potrivit sursei citate.

Biroul premierului israelian prezintă, de asemenea, câteva din principalele condiţii care, susţine acesta, au fost convenite în iniţiativa SUA în mai şi pe care Israelul le-a inclus din nou într-o altă scrisoare, pe 27 iulie.

"Scrisoarea din 27 iulie nu introduce noi menţiuni. Dimpotrivă, include clarificări esenţiale pentru a ajuta la implementarea propunerii din 27 mai", adaugă comunicatul. Pentru a-şi apăra poziţia, acesta citează trei dintre cele mai relevante puncte ale propunerii, printre care trecerea Netzarim - culoarul ce marchează diviziunea dintre nordul şi sudul Fâşiei Gaza -, eliberarea ostaticilor şi eliberarea prizonierilor palestinieni.

"Propunerea din 27 mai prevede că numai civililor neînarmaţi li se va permite să traverseze coridorul Netzarim în nordul Gazei. În cea din 27 iulie, am cerut să stabilim un mecanism agreat pentru a asigura acest lucru, care a fost iniţial ridicat de mediatorul american", explică comunicatul biroului premierului israelian.

Odată cu începerea războiului în Fâşia Gaza, armata israeliană a construit acest coridor militarizat, numit Netzarim datorită prezenţei în acea zonă a unei vechi colonii dezmembrate în 2005, ce străbate teritoriul de la est la vest şi care serveşte la monitorizarea zonei şi la organizarea de raiduri.

În ceea ce priveşte eliberarea celor peste o sută de ostatici ţinuţi captivi, Israelul susţine că menţine aceeaşi poziţie ca în propunerea din 27 mai: "Toţi ostaticii vii din categoria corespunzătoare trebuie eliberaţi".

În ceea ce priveşte eliberarea prizonierilor palestinieni, partea israeliană susţine că are "drept de veto pentru un anumit număr de prizonieri eliberaţi" şi că va putea "desemna cel puţin un anumit număr de prizonieri care vor fi eliberaţi în străinătate". Din nou, se insistă că este vorba de aceeaşi solicitare, cea din 27 mai.

Trei oficiali din partea ţărilor mediatoare (Egipt, Qatar şi SUA) au recunoscut pentru ziarul The Times of Israel că echipa israeliană de negocieri "suferă de o lipsă de credibilitate" pentru că s-a retras în mod constant, la ordinele premierului Netanyahu, din angajamente pe care, iniţial, a declarat că este pregătită să le îndeplinească.

Acelaşi ziar insistă că ultimele cereri emise de premierul Netanyahu la sfârşitul lunii iulie au "subminat concesiile convenite anterior", aşa cum a văzut în propunerea din 27 mai la care a avut acces.

Comisia israeliană de negociere ar fi înaintat două cereri, pe care comunicatul de marţi al biroului premierului le prezintă drept clarificări, în întâlnirea cu mediatorii de la Roma, pe 28 iulie, respectiv permanenţa trupelor în coridorul strategic Philadelphia şi la punctul de trecere Rafah, la graniţa dintre Fâşia Gaza şi Egipt, pentru a preveni contrabanda, şi crearea unui mecanism pentru a preveni accesul palestinienilor înarmaţi în nordul Fâşiei Gaza.

Hamas insistă că principala sa linie roşie pentru semnarea unui acord de armistiţiu este retragerea totală şi definitivă a trupelor israeliene din enclavă.

Gruparea palestiniană a avertizat luni că nu va participa la o nouă rundă de negocieri şi solicită aplicare a aceea ce s-a convenit deja. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel; editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dãdârlat)