Moscova ameninţă cu represalii după lovitura de noaptea trecută a ucrainenilor asupra oraşului rusesc Kursk
Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene, în special un atac în noaptea de sâmbătă spre duminică, soldat cu 13 răniţi în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume, care de şase zile face obiectul unei incursiuni a trupelor Kievului, relatează France Presse.
"Comanditarii şi autorii acestor crime, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe Telegram.
Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum, notează EFE.
"Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia", a scris guvernatorul interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, pe contul său de Telegram.
El a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă".
"Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare.
Noaptea trecută, mai mulţi bloggeri militari ruşi au relatat despre intrarea trupelor regulate ucrainene în districtul Belovski cu arme grele, informaţie care a fost ulterior retractată chiar de ei înşişi.
Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76. 000 de persoane au părăsit satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi, dar media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii, argumentând că este mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă.
În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat de asemenea duminică că populaţia unor sate de la graniţa cu Kursk a fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene.
Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk.
Duminică dimineaţă, Ministerul rus al Apărării a publicat noi imagini care ar arăta o lovitură asupra unei coloane de vehicule blindate ucrainene în regiunea Kursk, precum şi distrugerea unui tanc, potrivit AFP,care scrie că luptele continuă şi duminică în această regiune rusă.
După mai multe zile de tăcere cu privire la incursiune, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut-o pentru prima dată în discursul său zilnic de sâmbătă seara, afirmând că Kievul încearcă să "mute războiul pe teritoriul agresorului".
Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk, iar de regulă de astfel de operaţiuni se ocupă Serviciul Federal de Securitate (FSB) şi nu armata.
Într-un interviu acordat sâmbătă seara pentru AFP, un responsabil ucrainean din domeniul securităţii a declarat că incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, care sunt depăşite numeric şi nu dispun de suficiente muniţii.
Dar, pentru moment, incursiunea nu pare să fi influenţat situaţia de pe frontul de est, a recunoscut acest oficial.
"În principiu, situaţia nu s-a schimbat. Presiunea lor în Est continuă, ei nu îşi retrag trupele din acea zonă", chiar dacă "intensitatea" atacurilor ruseşti pe frontul de est a "scăzut puţin", a spus el.
Mai devreme sau mai târziu, potrivit acestuia Rusia va "opri" trupele ucrainene în regiunea Kursk, dar daca "după o anumita perioada de timp nu va reuşi să recucerească aceste teritorii, ele ar putea fi utilizate în scopuri politice", de exemplu, în timpul negocierilor de pace, a adăugat oficialul respectiv.
Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie.
În acelaşi interviu acordat sub rezerva anonimatului, oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk.
Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, susţine el.
"Având în vedere că armament occidental a fost utilizat în mod intens" în această operaţiune, "partenerii noştri occidentali au participat indirect la planificarea ei", a declarat responsabilul citat de AFP.
Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii.
De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nicio intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent. "Nu există nicio idee de anexare... Acţionăm în strictă conformitate cu dreptul internaţional", a asigurat el. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Macron asigură că a avut o discuție 'foarte constructivă' cu Trump despre #Ucraina și Marea Roșie
Președintele american Donald Trump l-a primit luni, la New York, pe omologul său francez, Emmanuel Macron, pentru o discuție considerată 'foarte constructivă' de acesta din urmă cu privire la situația din Marea Roșie și războiul din Ucraina, în marginea summitului anual al ONU, transmite AFP. Cei doi au discutat în special
VIDEO Coreea de Nord afirmă că a testat duminică o armă de 'tip nou'
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat duminică testarea unei arme de 'tip nou', a anunțat marți agenția oficială de presă, fără a oferi alte detalii, după ce țările vecine au detectat lansări de rachete în Marea Japoniei, notează AFP. Coreea de Sud și Japonia au raportat duminică lansarea de către Nord a două rachete bali
Londra sprijină, la rândul său, limitarea dreptului de veto la ONU în caz de crime în masă
Regatul Unit a decis să sprijine inițiativa franco-mexicană de limitare a dreptului de veto în Consiliul de Securitate al ONU în caz de crime în masă, au anunțat luni șefii diplomațiilor franceză și mexicană, scrie AFP. În total, 128 de țări și-au exprimat sprijinul, au precizat Jean-Noel Barrot și Roberto Velasco Alvar
VIDEO Șefa diplomației europene îndeamnă la menținerea politicii de sancțiuni împotriva Rusiei
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a îndemnat luni statele membre ale UE să mențină politica de sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce continuă discuțiile privind posibilitatea de a ridica o parte dintre acestea în cazul a doi oligarhi ruși, notează AFP. Sancțiunile împotriva Rusiei rămân 'inima'
O torpilă americană lansată de pe un submarin britanic fără echipaj, o premieră
Regatul Unit și Statele Unite au lansat pentru prima dată o torpilă de pe un vehicul submarin fără echipaj, a anunțat luni guvernul britanic, notează AFP. Această lansare a avut loc săptămâna trecută în apele britanice în cadrul alianței AUKUS care reunește Australia, Statele Unite și Regatul Unit, a indicat guvernul în
Lidera opoziției belaruse avertizează Washingtonul împotriva unui 'acord riscant' cu Lukașenko
Lidera în exil a opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a avertizat luni Statele Unite împotriva unui proiect de achiziție de potasiu din Belarus, considerând că schimburile comerciale cu liderul Aleksandr Lukașenko servesc în special 'la susținerea mașinăriei ruse de război', scrie AFP. 'Să investești &
Ridicarea sancțiunilor UE împotriva unor oligarhi ruși: Fără undă verde din partea Celor 27
Uniunea Europeană nu a reușit, în cele din urmă, să confirme luni seară un acord de principiu pentru ridicarea sancțiunilor împotriva a doi oligarhi ruși, o cerință a Franței și a Luxemburgului, iar discuțiile vor continua marți dimineață, au indicat mai mulți diplomați, notează AFP. Acordul de principiu, găsit luni după-amiază, tr
Nivelul de aprobare al lui Trump scade la un minim istoric de 32%, afectat de creșterea costului vieții
Rata de aprobare a președintelui american Donald Trump a scăzut la 32% - cea mai mică din cariera sa politică - în condițiile în care simpatizanții săi republicani s-au arătat nemulțumiți de modul în care gestionează costul vieții pe fondul războiului nepopular din Iran, conform unui nou sondaj citat de Reuters. Sondajul desf
Statele Unite, Danemarca și Groenlanda vor semna marți, la New York, acordul privind teritoriul arctic
Statele Unite, Danemarca și Groenlanda vor semna marți acordul privind teritoriul arctic, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a anunțat luni seara cabinetul premierului danez Mette Frederiksen, relatează AFP. 'Ceremonia de semnare va avea loc în clădirea Națiunilor Unite, la ora locală 10:30 (14:30 GMT)',
Macron vrea să discute 'sincer' cu Trump despre #Ucraina, în timpul întâlnirii de luni de la New York
Președintele francez Emmanuel Macron, care urmează să se întâlnească cu omologul său american Donald Trump luni la New York, vrea să discute 'sincer' cu liderul de la Casa Albă pentru a încerca 'să-l îndrume către deciziile corecte' în ceea ce privește Ucraina, potrivit unei surse apropiate președintelui francez, relatează AFP.
Preșdintele Yemenului i-a cerut ajutorul lui Trump în lupta împotriva rebelilor houthi
Rashad al-Alimi, liderul Consiliului Prezidențial Yemenit, susținut de Arabia Saudită, a cerut sprijinul Statelor Unite în lupta împotriva rebelilor houthi pro-iranieni, în timpul unei convorbiri telefonice duminică cu președintele Donald Trump, a declarat pentru AFP o sursa apropiată liderului yemenit. Donald Trump și-a exprimat solidaritate
Alegeri în Germania: Lidera stângii radicale, care încearcă să conducă Berlinul, spune că orașul a votat pentru schimbare
Lidera stângii radicale ce aspiră la funcția de primar al Berlinului a promis luni că va aborda problema chiriilor inaccesibile din capitala Germaniei, însă s-a confruntat imediat cu presiuni de a lua măsuri în urma acuzațiilor de antisemitism apărute la adresa anumitor filiale ale partidului său, relatează Reuters. Elif Eralp a condus partid
SUA: Televiziunile părăsesc grupul ce transmite activitatea lui Trump, după interdicția unor mass-media la Casa Albă
Patru posturi de televiziune americane ce fac parte dintr-un grup constituit la Casa Albă pentru a transmite zilnic imagini din activitatea președintelui Donald Trump, respectiv CBS, ABC, NBC și Fox News, au anunțat luni că se retrag din acest dispozitiv, în semn de solidaritate cu CNN, al cincilea post ce face parte din acest grup și care a primit interdicție
Zelenski urmează să se întâlnească marți cu Trump la New York, în marja Adunării Generale a ONU
Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească marți cu omologul său american Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a declarat luni pentru AFP o sursă familiarizată cu situația. Întâlnirea este programată pentru 'marți după-amiază', a declarat sursa sub rezerva anonimatului, în
Premierul slovac stârnește controverse după ce a spus că nu va trimite trupe într-un război între NATO și Rusia
Premierul slovac Robert Fico a stârnit controverse după ce a afirmat că nu va trimite în niciun caz trupe în eventualitatea unui conflict armat direct între NATO și Rusia, nici dacă vreun membru al Alianței ar fi atacat și s-ar invoca articolul 5 al tratatului NATO, și a acuzat o retorică războinică în creștere în Europa care ar urmări să













