Retragerea preşedintelui american, Joe Biden, din cursa pentru Casa Albă aruncă ţara într-un an electoral ameţitor, care nu s-a mai văzut în istoria SUA din 1968, care a fost un "annus horribilis" plin de surprize, marcat de proteste violente, două asasinate şi o retragere prezidenţială similară cu cea de duminică şi care a adus cu sine unul dintre cele mai mari eşecuri electorale pentru democraţi, scrie luni EFE.

Seria de ghinioane care l-au determinat duminică pe Biden să se retragă din cursa electorală readuce în memorie situaţia preşedintelui Lyndon B. Johnson (1963-1969), care a surprins lumea anunţând că nu va căuta să fie reales cu doar câteva luni înaintea unei convenţii a partidului.

Paralelele sunt mai multe: Lyndon B. Jonhson, cu două infarcturi la activ şi într-o stare de sănătate delicată, a decis în martie 1968 să nu mai candideze pentru a fi reales din cauza nepopularităţii războiului din Vietnam, ceea ce a dus la o convenţie de partid deschisă, în luna august a aceluiaşi an, şi care, la fel ca şi în acest an, a avut loc la Chicago.

"Cea mai mare similitudine, când mă uit înapoi în istoria Americii, sunt alegerile primare din 1968 la care tatăl meu a participat şi a fost asasinat", a declarat Robert F. Kennedy Jr., fiul lui Robert F. Kennedy, care a candidat la preşedinţie tocmai în acel an fatidic şi a fost asasinat în iunie.

1968, "annus horribilis" pentru omenire

Anul 1968 a fost unul tumultuos în istoria SUA. Nemulţumirea generalizată faţă de războiul din Vietnam (1955-1975), la care s-au adăugat îngrijorările aliaţilor săi cu privire la starea sa delicată de sănătate, şi-au pus amprenta asupra lui Johnson.

La 31 martie 1968, el a cedat presiunilor şi într-un discurs televizat şi-a anunţat ieşirea din cursa electorală: "Nu voi căuta şi nici nu voi accepta nominalizarea partidului meu pentru un nou mandat de preşedinte".

Acel discurs neaşteptat a dus la o cursă contracronometru pentru găsirea unui candidat din rândurile democraţilor capabil să-l înfrunte pe republicanul Richard Nixon, care avea un avantaj spectaculos faţă de rivalii săi în sondaje.

S-a înhămat la această sarcină fratele fostului preşedinte John F. Kennedy (JFK), Robert (RFK), care a candidat pentru nominalizarea democrată alături de Eugene McCarthy, activist antirăzboi, şi a ieşit pe primul loc.

După asasinarea lui Kennedy, care a şocat societatea, la nici două luni după ce îşi anunţase candidatura, McCarthy l-a înfruntat pe Hubert Humphrey în alegerile primare ale Partidului Democrat pentru desemnarea candidatului formaţiunii la Casa Albă, la convenţia care a avut loc la Chicago. Humphrey a câştigat nominalizarea, înfuriind facţiunile care se opuneau intervenţiei din Vietnam.

Între acel an violent, marcat deopotrivă de asasinarea activistului Martin Luther King, şi 2024 există anumite similitudini, inclusiv dacă se ia în calcul tentativa de asasinare împotriva candidatului republican Donald Trump, în timpul unui miting din Pennsylvania, pe 13 iulie.

Chicago, un bastion blestemat pentru democraţi

Întâmplare sau destin, convenţia democrată de anul acesta va avea loc la Chicago. Cea din 1968 a fost un punct de cotitură pentru democraţi şi va rămâne în analele istoriei ca fiind una dintre cele mai violente, după ciocnirile dintre protestatarii antirăzboi şi poliţie, care s-au soldat cu arestări în masă într-o atmosferă de haos.

"A fost un haos care a explodat şi a distrus Partidul Democrat timp de un deceniu", a declarat duminica aceasta candidatul independent Robert F. Kennedy Jr. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)