Cancelarul austriac Karl Nehammer a respins marţi boicotul pe care l-a anunţat Comisia Europeană împotriva reuniunilor preşedinţiei ungare a Consiliului UE în urma vizitelor efectuate de premierul ungar Viktor Orban în Rusia şi China, relatează agenţia EFE.

Într-un comunicat remis agenţiei austriece de presă APA, cancelarul Nehammer precizează că nu este favorabil boicotării reuniunilor şefilor de guvern şi ale miniştrilor europeni.

Viktor Orban "a spart un tabu, pe care trebuie să-l discutăm. Totuşi, nu trebuie să răspundem acestuia cu spargerea altui tabu, adică cu un boicot", a semnalat cancelarul austriac în legătură cu vizitele efectuate de Orban la Moscova şi Beijing şi cu o întâlnire pe care premierul ungar a avut-o cu candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, acţiuni neagreate de Bruxelles.

"Trebuie să-i reproşăm lui Orban lipsa lui de coordonare, dar nu să boicotăm preşedinţia Consiliului UE", a atras atenţia şeful guvernului federal austriac. "Să nu vorbim între noi în interiorul UE este cea mai rea dintre soluţii", a mai avertizat Nehammer, adăugând că se aşteaptă ca miniştrii conservatori din guvernul său să participe în continuare la reuniunile preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, pe care Ungaria o deţine până la sfârşitul anului.

În schimb, ministrul ecologist al Afacerilor Sociale în guvernul austriac, Johannes Rauch, a anunţat că se alătură boicotului cerut de Comisia Europeană. Totuşi, titulara Mediului şi Energiei în guvernul de la Viena, Leonore Gewessler, de asemenea ecologistă, a participat marţi la Budapesta la o reuniune informală a miniştrilor europeni ai energiei şi a declarat că aceasta a fost o "decizie politică personală".

În acest timp, liderul Partidului Libertăţii (FPOe), formaţiune de extremă dreapta aflată în opoziţie, Herbert Kickl, i-a cerut marţi cancelarului Nehammer ca eurodeputaţii din formaţiunea de dreapta a acestuia, Partidul Popular austriac (OeVP), să voteze în Parlamentul European împotriva numirii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen este cea care a cerut boicotarea reuniunilor preşedinţiei ungare a Consiliului UE şi în plus a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita pe care Comisia Europeană o efectuează la începutul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE în ţara care a preluat această preşedinţie.

Comisia Europeană "nu este altceva decât angajata statelor membre în UE, deci nu este şefa lor", a mai spus Herbert Kickl, al cărui partid conduce în sondaje cu 27% din intenţiile de vot în perspectiva alegerilor legislative care vor avea loc în Austria pe 29 septembrie.

Viktor Orban a efectuat la începutul lunii iulie o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dar trei zile mai târziu premierul ungar a vizitat de asemenea Moscova şi a avut o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, demers condamnat de liderii europeni, cărora Orban le-a trimis acum o scrisoare cu concluziile sale după vizitele la Kiev şi Moscova în urma turneului său care a cuprins şi Beijingul.

În scrisoarea rezumată de Reuters, premierul ungar menţionează că actualul preşedinte democrat al SUA, Joe Biden, "nu este capabil să schimbe actuala politică pro-război al SUA", dar republicanul Donald Trump (cu care s-a întâlnit săptămâna trecută în Florida) este pregătit să acţioneze "imediat" ca mediator în negocieri de pace între Rusia şi Ucraina dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie. Orban critică în scrisoare abordarea UE, despre care a estimat că este lipsită de o strategie independentă şi suverană şi că "a copiat în numele unităţii transatlantice politica pro-război a SUA". "Propun să discutăm dacă continuarea acestei politici este raţională în viitor", mai notează Orban, care sugerează de asemenea "redeschiderea canalelor de comunicare directă cu Rusia" concomitent cu menţinerea contactelor la nivel înalt cu Kievul şi cu desfăşurarea unor discuţii cu China "asupra modalităţilor unei viitoare conferinţe de pace".

Dar această abordare a premierului ungar vine în contradicţie cu concluziile ultimului summit al UE din 27 iunie, când liderii europeni şi-au reconfirmat angajamentul neclintit de a oferi Ucrainei sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar şi diplomatic în continuare şi "atât timp cât este nevoie şi cât de intens este necesar".AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)