Eurodeputaţii se vor pronunţa prin vot în 18 iulie, la Strasbourg, pentru a valida sau nu al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene, potrivit agendei definitive a primei sesiuni plenare a noului Parlament European format în urma alegerilor europene din 6-9 iunie, transmite joi AFP.

Acest vot de confirmare se va desfăşura pe 18 iulie la ora locală 13:00 (11:00 GMT), după o dezbatere în cursul dimineţii, a indicat o purtătoare de cuvânt a Parlamentului European.

Reuniţi la finalul lunii iunie la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au decis să o propună la conducerea executivului comunitar tot pe Ursula von der Leyen, care s-a impus în primul său mandat de cinci ani marcat de o succesiune de crize, de la COVID la războiul din Ucraina.

Pentru a fi aleasă preşedintă a Comisiei Europene, politiciana germană în vârstă de 65 de ani are nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi.

Partidul Popular European (PPE), din care provine Von der Leyen, constituie în continuare prima forţă politică din Parlamentul European, având 188 de aleşi după scrutinul european din iunie. Social-democraţii (S&D) au obţinut 136 de locuri, iar liberalii (Renew) 77 de locuri. Marea coaliţie ce reuneşte în mod tradiţional aceste trei partide ar furniza astfel suficiente voturi pentru a asigura realegerea Ursulei von der Leyen.

Însă niciunul dintre cele trei grupuri nu este ferit de posibile dezertări, ceea ce l-ar putea determina pe fostul ministru al apărării german să solicite sprijinul Verzilor (53 de locuri), pentru siguranţă.

În schimb, orice eventual apel al său la membrii grupului de extremă dreapta ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, 78 de membri), asociat şefei guvernului italian Giorgia Meloni, constituie o ''linie roşie'' pentru S&D, Renew şi Verzi.

Eurodeputaţi social-democraţi, liberali şi ecologişti au avut în această săptămână întrevederi separate cu Ursula von der Leyen, în vederea elaborării unei ''foi de parcurs'' politice pentru următorii cinci ani, o misiune complexă date fiind divergenţele privind migraţia sau Pactul Verde european. Printre altele, PPE ar dori o pauză cu privire la legislaţia asupra mediului, în timp ce socialiştii intenţionează, dimpotrivă, să se treacă la o aprofundare a normelor respective.

Reuniţi între 16 şi 19 iulie în prima sesiune plenară de după alegerile europene, eurodeputaţii ar urma să o voteze marţi pe malteza Roberta Metsola (PPE) la preşedinţia Parlamentului European şi să îi aleagă pe cei 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori, funcţii ce vor fi repartizate grupurilor politice.

Un nou grup de dreapta radicală, ''Patrioţi pentru Europa'', a devenit recent a treia forţă din Parlamentul European, având 84 de eurodeputaţi, care provin în special din partidul francez Adunarea Naţională (RN) şi din cel ungar Fidesz. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)