Fostul preşedinte american Donald Trump (2017-2021) ''a avut dreptate'' atunci când a îndemnat de la Casa Albă ţările NATO să-şi majoreze cheltuielile pentru apărare, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, într-un interviu acordat EFE şi difuzat joi de agenţia de presă spaniolă.

"Trump, în felul său şi cu stilul său special, a emis un avertisment către europeni care, în contextul războiului din Ucraina, s-a dovedit corect. Adică, noi europenii ne-am neglijat securitatea, în special capacităţile noastre de apărare", a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate.

Borrell, care a discutat cu EFE în marginea summitului aniversar al NATO de la Washington din 9-11 iulie, a amintit că, după încheierea Războiului Rece, cheltuielile militare au încetat să mai fie o prioritate în Europa şi, ulterior, această situaţie s-a agravat odată cu criza euro din 2009 până în 2016, întrucât "din punct de vedere politic era mai uşor să fie reduse arsenalele în loc să fie tăiate pensiile".

Cu toate acestea, atitudinea din ce în ce mai agresivă a Rusiei, inclusiv anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, i-a determinat pe membrii NATO să se angajeze la o creştere a cheltuielilor militare, Alianţa estimând că 23 de ţări aliate vor depăşi sau vor îndeplini în acest an obiectivul de a aloca pentru apărare 2% din PIB.

"Trump ne-a avertizat cu brutalitate, dar a avut dreptate: Europa trebuie să garanteze o capacitate defensivă mai mare", a subliniat Borrell.

Pe de altă parte, deşi a evitat să comenteze alegerile prezidenţiale din SUA, Borrell a apreciat totuşi că, în opinia sa, administraţia preşedintelui democrat Joe Biden a fost "foarte bună" pentru Europa, "fără îndoială mai bună" decât cea a lui Trump.

Presiunea SUA asupra lui Netanyahu "nu a fost suficientă" pentru a opri războiul

Referitor la războiul din Gaza, Borrell a considerat că presiunea SUA asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu "nu a fost suficientă" pentru a pune capăt războiului şi a amintit că Washingtonul dispune de măsuri mai drastice pentru a influenţa Israelul, cum ar fi impunerea de restricţii privind vânzarea de armament.

"Presiunea diplomatică nu a fost suficientă, rămâne de văzut dacă sunt dispuşi să adopte alte tipuri de măsuri. În trecut, au fost", a amintit Borrell, referindu-se la restricţiile privind vânzările de arme impuse de foşti preşedinţi republicani precum Ronald Reagan şi George H.W. Bush.

Concret, Reagan a suspendat în 1981 un acord strategic între SUA şi Israel pentru a-şi arăta respingerea faţă de anexarea Înălţimilor Golan. La rândul său, Bush a transmis în 1991 Israelului că, dacă doreşte să primească un pachet de ajutor în valoare de 10 miliarde de dolari, trebuie să înceteze să mai folosească bani americani pentru a construi colonii israeliene în teritorii palestiniene.

"Au existat lideri americani care au adoptat măsuri coercitive cu privire la Israel", a amintit Borrell.

Totuşi, Borrell a evitat să afirme că administraţia Biden ar trebui să limiteze ajutorul militar acordat Israelului. "Toată lumea ştie ce are de făcut, dar este evident că presiunea diplomatică până acum nu a fost suficientă", a insistat el.

"Lui Netanyahu i s-a spus să nu intre în Rafah, să nu invadeze Rafah, să nu bombardeze Rafah, că ar fi o linie roşie, dar a făcut-o liniştit. Îi plimbă pe palestinieni de colo colo, de la nord la sud, de la sud la nord, la plajă. Şi între timp, fiecare zi se încheie cu un număr mare de decese", a deplâns Borrell.

El a criticat faptul că ajutorul umanitar nu mai poate tranzita prin punctul de trecere a frontierei de la Rafah, la graniţa cu Egiptul, şi a condamnat bombardamentele din Fâşia Gaza, soldate cu peste 38.000 de morţi în rândul palestinienilor, scrie EFE. El şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea pentru Cisiordania ocupată, care se confruntă cu cea mai mare spirală de violenţă de la a doua Intifada (2000-2005).

"Situaţia din Gaza nu poate fi mai rea decât atât şi totuşi se înrăutăţeşte pe zi ce trece, la fel şi în Cisiordania. Este evident că există o politică hotărâtă şi premeditată de expulzare a palestinienilor", a afirmat şeful diplomaţiei europene.

Borrell insistă că există "un disconfort profund" în UE referitor la vizitele lui Viktor Orban

În interviul acordat EFE, Borrell a mai atras atenţia că există un "disconfort profund" în Uniunea Europeană din cauza recentelor călătorii ale premierului ungar, Viktor Orban, în Rusia şi China, în ceea ce Orban a numit o "misiune de pace" pentru Ucraina.

"Există un profund disconfort în Uniunea Europeană în legătură cu acest comportament", a insistat Borrell.

EFE aminteşte că, la câteva zile după ce Ungaria a preluat, la 1 iulie, preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Orban, considerat cel mai apropiat lider european de Kremlin, a vizitat Kievul, Moscova, Beijingul şi Washingtonul în ceea ce el a descris drept o "misiune de pace" pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Aceste vizite au generat, potrivit lui Borrell, "o confuzie nefericită", deoarece Orban a încercat să imprime deplasărilor sale un aer oficial utilizând, de exemplu, sigla ţării sale în calitate de preşedinte al Consiliului UE în călătoriile sale în China şi Rusia, în ciuda faptului că blocul comunitar a insistat că nu are competenţă sau autoritate să negocieze în numele său.

Având în vedere această situaţie, Borrell şi-a exprimat dorinţa ca miniştrii de externe ai Celor 27 să abordeze această problemă la următorul Consiliu, programat pentru 22 iulie.

Borrell nu a vrut să anticipeze ce măsuri ar putea fi luate la acest Consiliu, pe care el însuşi îl va prezida în calitate de şef al diplomaţiei europene, dar a atras atenţia că acţiunile lui Orban nu sunt în conformitate cu Tratatul Uniunii.

Vizitele lui Orban în Rusia şi China au luat prin surprindere mulţi membri ai UE şi au provocat iritare dincolo de graniţele UE, inclusiv în rândul ţărilor NATO, reuniţi la Washington în perioada 9-11 iulie pentru un summit aniversar. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)