Noul preşedinte reformist al Iranului, Masoud Pezeshkian, va căuta să menţină poziţia ostilă a ţării sale faţă de Israel, a confirmat el într-o scrisoare adresată miliţiei şiite libaneze Hezbollah, un aliat apropiat al Teheranului, potrivit presei de stat iraniene, citată marţi de dpa.

"Sprijinul Iranului pentru frontul rezistenţei împotriva regimului sionist ilegitim va continua cu vigoare", a transmis Pezeshkian, citat de agenţia de presă de stat iraniană ISNA, în declaraţia adresată liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Iranul considera de mult timp Israelul drept duşmanul său declarat şi este cel mai important susţinător al Hezbollah.

Miliţia şiită, care operează în Liban, face parte din ceea ce Teheranul numeşte "axa rezistenţei" împotriva Israelului, care mai cuprinde gruparea islamistă palestiniană Hamas, rebelii houthi din Yemen, precum şi puternicele miliţii active în Siria şi Irak.

De la începutul războiului în Fâşia Gaza, cu peste nouă luni în urmă, numeroase atacuri au fost efectuate asupra teritoriului israelian dinspre aceste ţări.

Hezbollah, în special, şi-a intensificat semnificativ atacurile asupra zonei de nord a Israelului, afirmând că le va opri imediat ce forţele israeliene vor pune capăt
războiului în Gaza.

Candidatul reformist iranian Masoud Pezeshkian l-a învins vineri pe rivalul său ultraconservator Saeed Jalili în turul doi şi urmează să fie învestit în funcţia de preşedinte în luna august.

În pofida retoricii moderate, Pezeshkian şi-a exprimat până acum loialitatea faţă de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, şi faţă de puternicul Corp al Gardienilor Revoluţiei Islamice. În aprilie, el a lăudat atacul pe scară largă al Iranului asupra Israelului.

În Iran, preşedintele este doar numărul doi în structura de putere, întrucât ayatollahul exercită practic funcţia de şef de stat şi are ultimul cuvânt în toate chestiunile strategice, inclusiv în politica externă. Ayatollahul este, de asemenea, comandantul suprem al forţelor armate iraniene.

De altfel, nu doar poziţia Iranului faţă de Israel rămâne neschimbată după recentele alegeri prezidenţiale. La fel, SUA au reafirmat luni că nu intenţionează să reia discuţiile cu Iranul privind posibilitatea restabilirii acordului nuclear şi ridicării sancţiunilor impuse Teheranului, potrivit EFE.

Într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a negat că Washingtonul este dispus să reia discuţiile cu Iranul, o declaraţie ce survine după ce guvernul iranian a declarat luni că este dispus să reia dialogul.

"Nu suntem în poziţia de a ne întoarce la masa negocierilor cu Iranul doar pentru că a fost ales un nou preşedinte", a declarat Kirby, argumentând că acest refuz are la bază susţinerea continuă de către Teheran a grupărilor considerate drept teroriste de către SUA, cum ar fi Hamasul palestinian sau Hezbollahul libanez, precum şi sprijinul acordat de Iran rebelilor houthi din Yemen care atacă nave comerciale în Marea Roşie.

Potrivit SUA, Iranul furnizează, de asemenea, tehnologie şi drone Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.

Declaraţia Casei Albe a venit la numai câteva ore după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Naser Kanani, a afirmat luni că Iranul menţine deschise canalele diplomatice pentru discuţii directe cu SUA pe tema acordului nuclear.

Preşedintele ales al Iranului, Masoud Pezeshkian, a promis în timpul campaniei sale electorale că va depune eforturi pentru o apropiere de ţările occidentale şi dialog în perspectiva ajungerii la un posibil acord de eliminare a sancţiunilor împotriva Iranului, care să aibă ca rezultat îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării.

Teheranul a acuzat mereu SUA şi ţările europene de încălcarea acordului nuclear semnat în 2015, în special după ce fostul preşedinte american Donald Trump şi-a retras ţara din acest pact în 2018 şi a reimpus sancţiuni economice împotriva Iranului, lovindu-i economia, care înregistrează în prezent o inflaţie de 40%.

Ca răspuns, Iranul şi-a redus treptat angajamentele faţă de pact şi îmbogăţeşte şi stochează acum cantităţi semnificative de uraniu cu o puritate de 60%, deja aproape de nivelul de 90% necesar pentru fabricarea armelor atomice, notează EFE. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)