Războiul din Ucraina a revitalizat mai mult ca oricând NATO, după ani de zile în care alianţa nu s-a făcut remarcată, dar acum NATO ar putea suferi un cutremur intern grav în cazul în care alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA vor fi câştigate de fostul preşedinte republican Donald Trump, critic al Alianţei şi al cărui plan privind viitorul Ucrainei este incert, comentează EFE.

Summitul NATO, care îi va reuni pe liderii aliaţi la Washington în perioada 9-11 iulie, se va desfăşura într-o atmosferă stranie, în condiţiile în care o victorie a lui Trump la alegerile din 5 noiembrie pare acum mai aproape ca oricând după prestaţia dezastruoasă a actualului preşedinte american, Joe Biden, la dezbaterea electorală din 27 iunie cu contracandidatul său republican.

Se aşteaptă că şefii de stat şi de guvern să dezbată un mecanism de sprijin financiar pe termen lung pentru Ucraina, dar Trump va fi marele elefant din încăpere, comentează EFE.

"Nu există nicio îndoială că liderii NATO sunt îngrijoraţi", spune Thomas Schwartz, profesor de Studii Europene la Universitatea Vanderbilt, pentru EFE.

Trump este o veche cunoştinţă a Alianţei. În primul său mandat, din 2017 până în 2021, a fost foarte critic la adresa aliaţilor europeni, pe care i-a acuzat că nu investesc suficienţi bani în apărare, ceea ce a dăunat unei relaţii istorice pe care Administraţia Biden s-a concentrat de atunci să o refacă.

Dar contextul este în prezent mult mai complex din cauza războiului din Ucraina, care a forţat Statele Unite şi ţările europene să se coordoneze pentru a înarma Kievul şi a opri planurile expansioniste ale Kremlinului, întrucât aceştia consideră că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu se va mulţumi doar cu anexarea Ucrainei.

Până acum, semnalele transmise de Trump nu au fost deloc încurajatoare pentru aliaţi. Republicanii din Congres au blocat aprobarea mai multor ajutoare militare pentru Ucraina timp de luni de zile, recurgând la sloganul trumpist "America pe primul loc".

Totodată, magnatul din New York a declarat în februarie că va încuraja Rusia să facă "ce are ea chef" cu membrii NATO care nu îndeplinesc ţinta de cheltuieli a Alianţei pentru apărare.

Potrivit secretarului general în exerciţiu al NATO, Jens Stoltenberg, 23 din cei 31 de membri NATO (fără a număra SUA) respectă deja obiectivul de a investi 2% din PIB în apărare, mai mult de dublu decât în urmă cu patru ani.

Nu există un plan clar pentru Ucraina şi NATO

Adevărul este că Trump nu a prezentat în public niciun plan specific pentru viitorul războiului din Ucraina sau pentru relaţia transatlantică.

În dezbaterea cu Biden, republicanul a declarat că pretenţiile lui Putin pentru oprirea războiului, care includ anexarea estului Ucrainei, "nu sunt acceptabile", dar a susţinut imediat că războiul nu ar fi trebuit să izbucnească niciodată şi s-a plâns că SUA au cheltuit mult mai mulţi bani decât europenii.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Washingtonul a furnizat Kievului arme în valoare de peste 53 de miliarde de dolari, iar Cei 27 au livrat armament de aproximativ 40 de miliarde de dolari, aminteşte EFE.

Profesorul Schwartz subliniază că "Trump este imprevizibil şi planurile sale vor depinde de consilierii de care se înconjoară".

Mai multe laboratoare de idei legate de trumpism proiectează deja propuneri care se află pe masa candidatului republican.

Un plan al acestor grupuri ultraconservatoare este de a condiţiona livrarea de arme către Ucraina de faptul ca preşedintele acestei ţări, Volodmir Zelenski, să accepte să se aşeze şi să negocieze pacea.

"Ştim doar că Trump vrea un acord. Vrea să câştige Premiul Nobel pentru Pace şi să facă o fotografie cu Putin şi Zelenski dându-şi mâna", a declarat pentru EFE Liana Fix, analistă la Consiliul pentru Relaţii Externe.

Dar un astfel de acord, potrivit lui Fix, ar implica fără îndoială cedarea de teritorii ucrainene Rusiei, lucru de neconceput pentru moment.

În ceea ce priveşte viitorul Alianţei, deşi o ieşire a Statelor Unite este puţin probabilă, o idee emanată din anturajul lui Trump este crearea unei NATO cu două viteze, în care ţările care nu se conformează ţintei contribuţiilor la cheltuielile de apărare să nu se bucure de garanţiile de securitate oferite de Statele Unite, care are cea mai mare armată din alianţă.

Acest lucru ar intra în conflict cu articolul 5 al NATO, care prevede că aliaţii trebuie să apere oricare dintre membrii săi, indiferent cine este el, care este atacat de o ţară terţă.

Recomandarea lui Fix este ca UE să se pregătească pentru orice scenariu: "Cel mai important lucru va fi ca ţările europene să rămână unite". AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)