După ce popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew) şi-au păstrat majoritatea în Parlamentul European în urma alegerilor europarlamentare, în pofida unui avans al formaţiunilor naţionaliste eurosceptice, se conturează un consens neobişnuit de rapid asupra împărţirii principalelor funcţii de conducere ale instituţiilor UE, au declarat publicaţiei Politico.eu oficiali şi diplomaţi europeni.

Astfel, conform acestor surse citate miercuri de Politico.eu, germanca Ursula von der Leyen din PPE şi-ar păstra postul de preşedintă a Comisiei Europene, malteza Roberta Metsola, membră tot a PPE pe cel de preşedintă a Parlamentului European (dar numai pentru jumătate din cei 5 ani de mandat), fostul premier social-democrat portughez António Costa ar urma să devină preşedinte al Consiliului European, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, ar urma să preia postul de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate.

Rezerve au fost exprimate de unii lideri europeni faţă de cei doi din urmă, António Costa fiind investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, în timp ce Kaja Kallas este cunoscută prin radicalismul său antirusesc, lideri occidentali manifestându-şi înaintea alegerilor teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu. Dar între timp această opoziţie faţă de Kallas s-a estompat, în timp ce în cazul lui Costa numeroase capitale europene nu consideră problemele sale judiciare un obstacol pentru a veni la Bruxelles, mai ales că el are o relaţie de lucru bună cu Von der Leyen.

"De data aceasta lucrurile ar putea merge relativ repede" în privinţa acestor numiri, afirmă una dintre sursele citate de Politico. Totuşi, ele nu sunt bătute în cuie, adaugă publicaţia, o înţelegere preliminară asupra funcţiilor europene fiind aşteptată la un dineu informal pe care liderii statelor UE îl vor avea pe 17 iunie, urmat de un summit pe 27-28 iunie pentru definitivarea acordului.

"În zilele următoare, la dineul informal şi la summit, liderii europeni se vor târgui cu Von der Leyen pentru a obţine concesii în schimbul sprijinului pentru ea, oferindu-i susţinerea în schimbul unor portofolii cheie în viitoarea Comisie Europeană", scrie Politico.eu. "Ei sunt şefi de stat şi de guvern. Nu vin la Bruxelles doar pentru a parafa o înţelegere", spune un diplomat citat de această publicaţie.

Sub aspect procedural, pentru obţinerea unui nou mandat la conducerea executivului comunitar, Von der Leyen are nevoie mai întâi să obţină o susţinere majoritară în rândul celor 27 de lideri ai statelor UE în Consiliul European. Deşi Tratatul UE le cere acestora să ţină cont de rezultatul scrutinului europarlamentar, ei pot propune un candidat diferit de cel care este "capul de listă" al grupului politic care a obţinut cele mai multe voturi. Aşa s-a întâmplat în 2019, când un alt politician german din PPE, Manfred Weber, nu a reuşit să obţină sprijinul unei majorităţi calificate în Consiliu, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a propus-o atunci pe Von der Leyen.

Însă acum Macron are o marjă mai redusă de a perturba procesul numirilor la vârful instituţiilor UE, după ce el a convocat alegerile anticipate în urma înfrângerii partidului său liberal în faţa extremei drepte la europarlamentare. Aşadar, atenţia sa s-ar putea îndrepta mai mult către alegerile anticipate din Franţa decât spre posturile de la Bruxelles. Pe de altă parte, grupurile popular şi social-democrat ar putea forma în Parlamentul European o majoritate, deşi fragilă şi incertă, şi cu Verzii în locul liberalilor din Renew ai preşedintelui Macron pentru validarea numirilor decise de liderii UE.

Potrivit rezultatelor care încă nu sunt definitive, cele trei mari grupuri pro-europene din Parlamentul European, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), au obţinut la alegerile europarlamentare o majoritate de 403 din cele 720 de mandate în Parlamentul European. Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii câştigă 13 mandate, social-democraţii pierd 4, iar liberalii pierd 23 de mandate.

Totuşi, notează Politico, oficiali europeni estimează că cel puţin 10% dintre noii eurodeputaţi s-ar putea să nu voteze conform indicaţiilor date de partidele lor, ceea ce lasă loc la surprize, inclusiv la pierderea majorităţii.

Pentru consolidarea acestei majorităţi, ea s-ar putea deschide şi către grupul Verzilor, care a pierdut 18 eurodeputaţi faţă de fosta legislatură, conform aceloraşi rezultate provizorii. În 2019, Verzii s-au abţinut la votul pentru numirea Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei, dar pe parcursul legislaturii au sprijinit de obicei iniţiativele majorităţii acesteia de care sunt apropiaţi ideologic.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)