Preşedintele american Joe Biden a declarat duminică, la Paris, răspunzând la întrebări din partea presei, că a ajuns la un acord cu preşedintele francez Emmanuel Macron cu privire la utilizarea profiturilor din activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina, relatează Reuters.

G7 şi Uniunea Europeană analizează cum pot folosi profiturile obţinute din activele ruseşti blocate în Occident pentru a acorda Ucrainei un împrumut mare în avans şi pentru a asigura finanţarea Kievului până în 2025.

Aproximativ 260 de miliarde de euro (280,9 miliarde de dolari) din fondurile băncii centrale ruseşti sunt îngheţate în întreaga lume, majoritatea în UE. Fondurile generează anual profituri de 2,5 până la 3,5 miliarde de euro, despre care UE consideră că nu sunt datorate Rusiei prin contract şi, prin urmare, reprezintă un profit neaşteptat.

Ideea susţinută de SUA este de a utiliza acest profit ca sursă permanentă de venituri pentru a plăti un împrumut de 50 de miliarde de dolari care ar putea fi contractat pe piaţă. Rusia susţine că orice deturnare a profiturilor din fondurile sale îngheţate ar echivala cu un furt.

Deturnarea profiturilor din activele ruseşti a stârnit îngrijorări în rândul unor ţări, dar un oficial al Trezoreriei SUA a declarat marţi că Statele Unite şi partenerii săi din G7 fac progrese.

În încheierea călătoriei lor în Franţa, care a inclus aniversarea a 80 de ani de la Ziua Z cu veteranii celui de-al Doilea Război Mondial în Normandia şi o vizită de stat la Paris, preşedintele american Joe Biden şi soţia sa, Jill Biden, au vizitat duminică cimitirul american Aisne-Marne din Belleau, aflat la aproximativ 85 de kilometri est de Paris, pentru a aduce un omagiu soldaţilor şi puşcaşilor marini americani ucişi în timpul Primului Război Mondial.

Reuters aminteşte că fostul preşedinte Donald Trump a refuzat să viziteze acest cimitir în 2018, invocând vremea nefavorabilă. Gestul a stârnit numeroase critici la vremea respectivă.

"Ideea că suntem capabili să evităm să fim implicaţi în bătălii majore în Europa nu este realistă", a declarat Biden ziariştilor. "De aceea sunt atât de importante alianţele pe care le avem".

Fără a-l menţiona pe Trump pe nume, Biden a spus că nu ar fi venit în Normandia fără să viziteze şi Aisne-Marne.

"America a apărut. America a apărut pentru a-i opri pe germani, America a apărut pentru a se asigura că aceştia nu au învins şi America apare atunci când este nevoie de noi", a spus Biden.

Pe de altă parte, Casa Albă a refuzat să comunice duminică dacă preşedintele Joe Biden se va întâlni cu Benjamin Netanyahu atunci când premierul israelian va vizita Washingtonul luna viitoare pentru a se adresa Congresului american.

"Nu am nimic de anunţat astăzi", a declarat Jake Sullivan, consilierul lui Biden pe probleme de securitate naţională, într-un interviu acordat emisiunii Face the Nation de la CBS, adăugând că cei doi lideri comunică în mod regulat.

"El vine să se adreseze Congresului. Preşedintele vorbeşte cu el tot timpul", a spus Sullivan.

Netanyahu urmează să se adreseze unei sesiuni comune a Congresului pe 24 iulie. Biden a fost un susţinător fervent al Israelului în războiul acestuia cu Hamas în Gaza, dar au existat tensiuni cu privire la modul în care Israelul conduce războiul.

Biden, care candidează pentru a fi reales în noiembrie, s-a confruntat cu critici privind sprijinul său pentru Israel din partea bazei sale politice de stânga, pe măsură ce numărul de morţi palestinieni creşte în urma atacului Israelului.

Sullivan a declarat că speră că o încetare a focului şi un acord privind ostaticii vor fi în vigoare până la venirea lui Netanyahu la Washington. Hamas trebuie pur şi simplu să spună "da" la propunerea de pe masă, a spus el.

Biden, care se întoarce în Statele Unite din Franţa în cursul zilei de duminică, a salutat salvarea de către forţele israeliene a patru ostatici deţinuţi de Hamas şi a promis că va continua să lucreze până când toţi ostaticii vor fi eliberaţi şi se va ajunge la o încetare a focului.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)