"Refuz să cred că măreţia Americii este de domeniul trecutului", a proclamat vineri preşedintele american Joe Biden de la locul uneia dintre cele mai aprige bătălii ale Debarcării din Normandia, pozând ca garant al democraţiei şi gardian al memoriei Zilei Z, potrivit AFP.

Peste cinci luni, preşedintele american se va confrunta cu predecesorul său republican Donald Trump la alegerile prezidenţiale.

În faţa acestui rival convins de "declinul" primei puteri a lumii, al cărui nume nu l-a pronunţat, democratul în vârstă de 81 de ani a propus de la Pointe du Hoc, în Normandia, o viziune eroică a destinului american.

"Astăzi, când contemplăm acest câmp de luptă şi toate buncărele şi toate craterele bombelor (...), ne vine în minte un gând. Doamne, dar cum au făcut-o?", a spus Joe Biden, amintind memoria soldaţilor americani.

În spatele lui, apele albastre ale Canalului Mânecii şi un monument care comemorează asaltul asupra aceste promontoriu stâncos care este Pointe du Hoc de către 'Rangers', care la 6 iunie 1944 au smuls această poziţie strategică de la armata germană.

"Cine se poate îndoi că ei şi-ar fi dorit ca America să se opună agresiunii lui Putin în Europa? (...) Cine poate crede că aceşti Rangers ar fi dorit ca America să se izoleze astăzi? (...) Cine se poate îndoi că ei ar muta cerul şi pământul pentru a-i învinge astăzi pe ideologii urii?", a întrebat preşedintele american.

Toate aceste întrebări se referă, în mod evident, la alegerea pe care americanii vor trebui să o facă în noiembrie, comentează AFP.

Aceşti luptători din 1944 "nu ne cer să urcăm aceste stânci. Ei ne cer să rămânem fideli faţă de ceea ce reprezintă America", în special democraţia şi loialitatea faţă de alianţele internaţionale majore, a spus Biden.

Totul în discursul său a avut ca scop crearea unui contrast faţă de republicanul în vârstă de 77 de ani, într-un moment în care, în sondajele de opinie, cei doi nu sunt departajaţi.

Invocând curajul soldaţilor Rangers, Joe Biden a căutat, de asemenea, să proiecteze autoritatea pe care mulţi americani se luptă să o distingă în acest preşedinte octogenar, al cărui mers este acum foarte precaut şi al cărui discurs este uneori laborios, mai comentează AFP.

El nu încetează niciodată să denunţe tendinţele izolaţioniste ale rivalului său şi să-l prezinte ca pe un pericol pentru democraţie.

Miliardarul republican nu îşi ascunde fascinaţia faţă de liderii autoritari şi pare obsedat de ideea de "răzbunare" - în faţa omului care l-a învins în 2020, lucru pe care nu l-a recunoscut niciodată, precum şi în faţa sistemului de justiţie care îl urmăreşte.

Fostul preşedinte republican este, de asemenea, un critic virulent al NATO. Iar susţinătorii săi din Congresul SUA au blocat un pachet uriaş de ajutor pentru Ucraina timp de câteva luni.

Cu puţin timp înainte de a vorbi în Normandia, Joe Biden s-a întâlnit la Paris cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a anunţat un ajutor de 225 de milioane de euro, luat din acest pachet votat de Congres.

Discursul de vineri aminteşte de cel ţinut în acelaşi loc, la 6 iunie 1984, de preşedintele republican Ronald Reagan.

Într-un discurs considerat unul dintre cele mai elocvente ţinute vreodată de un preşedinte american, fostul actor i-a salutat pe "băieţii de la Pointe du Hoc. Oamenii care au cucerit stânca. Campionii care au ajutat la eliberarea unui continent. Eroii care au ajutat la încheierea unui război".

"Ştiaţi cu toţii că pentru unele lucruri merită să mori. Patria merită să mori pentru ea, iar democraţia merită să mori pentru ea", a spus Ronald Reagan.

Casa Albă a invitat un veteran al debarcărilor din Ziua Z să participe la discursul lui Joe Biden.

Stând în primul rând, în scaun cu rotile, cu o pătură pe genunchi, John Wardell, în vârstă de 99 de ani, a fost prin simpla sa prezenţă, încă o dată, o reamintire a contrastului pe care democratul vrea să-l stabilească cu rivalul său republican.

Conform unor relatări media, Donald Trump s-ar referit la un moment dat la soldaţii americani care au murit pe front ca fiind "rataţi" şi "fraieri".AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)