Belgia votează, în 9 iunie, într-un triplu eveniment electoral - federal, regional şi european - în care, potrivit sondajelor, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang şi formaţiunea naţionalistă flamandă N-VA, ambele în favoarea independenţei Flandrei, vor obţine cel mai mare număr de voturi şi de mandate în Parlamentul federal, scrie EFE.

Belgia este împărţită între regiunea bogată şi dinamică Flandra, unde în mod tradiţional câştigă naţionaliştii flamanzi, şi Valonia şi Bruxelles, regiuni mai sărace şi unde socialiştii au triumfat la ultimele alegeri.

De-a lungul timpului, această situaţie a făcut dificilă formarea unui guvern şi anul acesta se prefigurează din nou o negociere complicată.

Întrebarea este dacă de data aceasta creşterea previzibilă a voturilor pentru partidele secesioniste flamande va împiedica restul partidelor să se alieze într-o coaliţie pentru a forma un "cordon sanitar" care să ţină departe extrema dreaptă.

Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA

Greu de format un guvern

Nu există nicio ţară în lume în care formarea unui guvern federal să fie atât de anevoioasă ca în Belgia.

În 2011, ţara a doborât recordul mondial fără guvern (541 de zile) după alegerile din iunie 2010, în care aceleaşi două partide antagonice, suveraniştii N-VA şi socialiştii francofoni din PS, au câştigat în Flandra şi Valonia.

După alegerile din 2019, negocierile pentru formarea unui Guvern au durat 493 de zile, iar partidul cu cele mai multe voturi, 28%, a fost lăsat în afara guvernului federal. Este vorba despre partidul naţionaliştilor flamanzi din N-VA, care guvernează în Flandra şi susţine independenţa acelei regiuni faţă de restul Belgiei.

Nu mai puţin de şapte formaţiuni politice - un record - s-au mobilizat pentru a forma o coaliţie guvernamentală, numită de mass-media "Vivaldi" după culorile diferitelor partide, care include liberalii din Flandra şi Valonia, socialiştii şi ecologiştii din cele două regiuni şi creştin-democraţii flamanzi, şi care îl are în frunte, în postul de prim-ministru, pe liberalul flamand Alexander De Croo.

Potrivit unui sondaj realizat de Ipsos-Le Soir-RTL-Het Laatste Nieuws-VTM şi publicat pe 25 mai, această coaliţie de partide nu ar obţine majoritatea pe 9 iunie şi, prin urmare, nu ar putea forma din nou guvernul federal.

Toţi în aceeaşi oală

Acest recul al aşa-ziselor formaţiuni guvernamentale asociat cu o progresie a partidelor "antisistem" "este un ciclu care se consolidează", a declarat pentru AFP Emilie van Haute, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles. Politologul notează că, cu cât sunt mai multe partide asociate în coaliţie, cu atât le este mai dificil să apere un palmares de campanie, deoarece realizările se rezumă adesea la reforme minime.

"Alegătorii întâmpină dificultăţi în a identifica responsabilităţile şi acest lucru are ca rezultat punerea tuturor partidelor guvernamentale în aceeaşi oală, într-o respingere globală care alimentează extremele", continuă van Haute.

Pentru a-şi apăra palmaresul, premierul a amintit că, în ciuda crizei economice, indexarea salariilor la rata inflaţiei a permis menţinerea puterii de cumpărare a belgienilor şi o creştere a PIB-ului mai mare decât media europeană.

Foto: (c) OLIVIER MATTHYS / EPA

Vlaams Belang: Pe 9 iunie avem întâlnire cu istoria

Sondajul îl dă câştigător la 9 iunie pe Vlaams Belang (Interes flamand), partidul separatist şi antiimigraţie condus de Tom Van Grieken care a obţinut 20% din voturi în Flandra la alegerile din 2019 şi a fost al doilea cel mai votat partid la nivel federal.

Anul acesta, Vlaams Belang, care, de la declinul predecesorului său, Vlaams Blok, din cauza scandalurilor şi a condamnărilor judiciare, a reuşit să se reinventeze şi se prezintă ca o opţiune moderată şi democratică, ar putea câştiga 26,8% din voturi în Flandra.

"Pe 9 iunie avem întâlnire cu istoria", a promis Vlaams Belang la sfârşitul săptămânii trecute, la ultima sa mare întâlnire de încheiere a campaniei electorale, la Anvers (nord), în faţa a aproximativ 2.500 de susţinători.

Unul dintre argumentele preferate de Vlaams Belang - care este aliatul în Europa al Adunării Naţionale din Franţa (RN) şi al Partidului pentru Libertate (PVV) condus de olandezul Geert Wilders şi care se prezintă drept "partidul poporului flamand", antielite şi antiglobalizare - este că asistenţa socială trebuie să ajungă în primul rând la cetăţenii belgieni.

În decembrie anul trecut, Van Grieken a făcut apel la formarea unui "front flamand" după alegerile din 9 iunie, pentru a negocia la nivel federal. Pentru a guverna, Vlaams Belang ar avea nevoie de N-VA, care, conform sondajelor, va fi al doilea cel mai votat partid din Flandra (cu 20% din intenţiile de vot), dar preşedintele acelei formaţiuni, Bart De Wever, nu şi-a manifestat interesul pentru o astfel de alianţă în timpul campaniei electorale.

Pe locul al treilea s-ar clasa socialiştii flamanzi (Vooruit), care ar obţine 14,3% din voturi şi ar depăşi Partidul Flamand Creştin-Democrat (CD&V), care ar obţine 12,2% din voturi.

La rândul lor, în regiunea Valonia, pentru prima dată din 2019, Mişcarea Reformatoare francofonă (MR, liberal) ar urma să fie la egalitate cu Partidul Socialist (PS), cu 22,6% din intenţiile de vot.

Pe locul trei s-ar situa creştin-democraţii francofoni (Les Engagés, centru-dreapta), cu 18%, urmaţi de Partidul Muncitoresc Belgian (PTB, de stânga, cu 14,5%) şi de Ecolo (centru stânga şi ecologist, cu 8,8%).

În fine, la Bruxelles liberalii ar fi partidul cu cele mai multe voturi (23,3%), urmaţi de PTB (19,8%) şi de socialişti (15,2%).

Deşi sondajul din 25 mai poate oferi un indiciu al intenţiei de vot, trebuie avut în vedere procentul mare de indecişi, în contextul în care 30% dintre belgieni încă nu ştiu cu cine vor vota la alegerile federale şi regionale, procent care ajunge la 35% în cazul alegerilor europene.

Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA

Chemaţi să voteze de la 16 ani, tinerii belgieni se simt insuficient informaţi

Sunt "lipiţi" de reţelele de socializare, unde politicienii se zbat pentru a le atrage atenţia, dar tinerii, chemaţi în Belgia ca şi în alte ţări UE să voteze la alegerile europene de la vârsta de 16 ani, recunosc că nu sunt informaţi cu privire la candidaţi sau la programe electorale, notează AFP.

În Belgia, unde votul este obligatoriu, au fost lansate diverse iniţiative pentru a creşte gradul de conştientizare a celor 830.000 de alegători care votează pentru prima dată, cu vârste între 16 şi 22 de ani, care recunosc adesea că sunt "fără resurse" şi "nu suficient de informaţi".

Alice Willox, coordonatoarea centrului de studiu şi acţiune politică al asociaţiei Bruxelles Laique, constată în general un "mare dezinteres" în rândul tinerilor pentru "alegeri şi scena politică". "Este ceva împotriva căruia încercăm să luptăm", explică ea. Dar apetenţa pentru dezbatere este totuşi prezentă: "întrebările despre gen, migraţie şi ecologie sunt cele care provoacă cele mai multe reacţii", explică ea.

Membri ai Forumului Tineretului, o asociaţie care îi reprezintă pe belgienii francofoni cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani, Nateo, Cantin şi Nassim au participat la întâlniri cetăţeneşti, organizate în vederea alegerilor. Aceste ateliere se concentrează pe funcţionarea instituţiilor belgiene şi europene, dar şi pe teme precum mediul, egalitatea, transportul etc.

Student la comunicare şi jurnalism în Liege, Cantin îi urmăreşte pe toţi candidaţii pe reţelele de socializare, dar recunoaşte că este "complicat să faci o alegere: poţi auzi idei bune şi într-un partid şi în altul". Regretă că şcoala nu îi pregăteşte suficient pentru alegeri. Chiar dacă Belgia găzduieşte sediile principalelor instituţii europene, tinerii nu sunt neapărat familiarizaţi cu activitatea UE. "Uneori pot vedea un panou care spune că acest drum a fost finanţat de UE, dar nu vor şti că UE este cea care a impus un standard pentru toate telefoanele, de exemplu", explică Nateo, în vârstă de 16 ani.

Cei trei tineri subliniază la unison că este extrem de important ca personalităţile politice să fie prezente pe reţelele de socializare pentru a ajunge la tineri sau "să ajungă la oamenii" din teritoriu. Potrivit unui sondaj Ifop realizat recent în Franţa, TikTok a urcat pe locul doi, după televiziune, ca mijloc de informare al tinerilor în privinţa alegerilor europene. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)