Creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea sprijinului pentru guvernul conservator domină campania pentru alegerile europene din Grecia, partidele de opoziţie acuzându-l pe premierul Kyriakos Mitsotakis că a transformat ţara într-o republică bananieră pentru multinaţionale şi că nu ţine în frâu inflaţia.

Într-o scrisoare adresată la sfârşitul lunii mai preşedintei Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, conservatoare ca şi el, Mitsotakis a subliniat că actuala criză inflaţionistă evidenţiază "puterea asimetrică" a "giganţilor multinaţionali" şi a cerut măsuri comunitare pentru a înfrunta "practicile neloiale" ale acestora.

Scrisoarea sa a stârnit reacţii dure din partea principalelor partide de opoziţie, care dau vina pe guvern pentru creşterea preţurilor, în special la alimente, care în aprilie au înregistrat o creştere de 5,4% faţă de luna precedentă, de trei ori mai mult decât media UE.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Mai bine de un sfert din populaţie, expusă riscului de sărăcie

Sondajele prevăd că formaţiunea Noua Democraţie a premierului elen va câştiga alegerile europene cu 33% din voturi.

Deşi termenul de comparaţie este întrucâtva forţat, acest procent reprezintă o scădere faţă de cele 41% cu care partidul conservator a câştigat alegerile generale în urmă cu un an şi care i-au oferit majoritatea absolută în parlament, ceea ce a permis realegerea lui Mitsotakis.

Scumpirile şi costul ridicat al vieţii, într-una dintre cele mai sărace ţări din UE, i-au redus din sprijinul de care se bucura.

Deşi liderul conservator a reuşit să readucă ţara pe calea creşterii, cu rate de dezvoltare mult peste media UE, 26% din populaţie este încă expusă riscului de sărăcie, potrivit ultimelor date de la biroul de statistică elen, Elstat.

Nikos Andrulakis, liderul partidului socialist Pasok-Kinal, care ocupă poziţia a treia în sondaje, cu 12% din intenţiile de vot, l-a criticat dur pe Mitsotakis pentru că a cerut executivului european să ia măsuri în loc să pună în aplicare reducerea TVA la produsele de bază, aşa cum propusese partidul său.

Liderul SYRIZA le cere alegătorilor "să pună capăt aroganţei" guvernului

Sokratis Famelos, şeful grupului parlamentar al SYRIZA (stânga), principalul partid de opoziţie, care se află pe locul doi în sondaje cu 15,5% din intenţiile de vot, îl acuză pe premier că nu a adoptat măsuri mai îndrăzneţe.

În plus, Famelos a amintit că Grecia are a doua cea mai mică putere de cumpărare pe cap de locuitor din UE, având în urma sa doar Bulgaria.

La rândul său, liderul SYRIZA-Alianţa Progresistă, Stefanos Kasselakis, a declarat luni că, dacă SYRIZA ar guverna mâine, "ne-am descurca mai bine decât Noua Democraţie, pentru că s-ar sfârşi cu înmuiatul degetului în borcanul cu miere", potrivit agenţiei de presă elene ANA.

În principalul său discurs înainte de alegerile europene de duminică, pronunţat la Salonic, Kasselakis, în vârstă de 36 de ani, le-a cerut alegătorilor să transmită un mesaj puternic guvernului prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis la alegerile europene pentru "a pune capăt aroganţei", adăugând că "este ultima şansă pentru respectul de sine".

"Nu sunt politician de profesie, sunt un om de afaceri cu o experienţă de 21 de ani în SUA, m-am luptat, am reuşit, am făcut nişte bani şi nu am venit să câştig un singur euro în detrimentul ţării mele", a declarat principalul lider al opoziţiei.

Primul politician grec homosexual declarat, Kasselakis a prezentat pe mai multe ecrane uriaşe amplasate în jurul său un grafic cu date despre care a spus că provin din declaraţia sa de avere ("pothen esches") pentru anul 2023 şi i-a cerut lui Mitsotakis să-şi facă publică propria sa declaraţie anuală de venituri.

Graficul, a explicat Kasselakis, include şi activele financiare ale soţului său. El a acuzat totodată "guvernul (că) este gata să-i împuşte" soţul, pe asistentul medical american Tyler McBeth, şi a avertizat executivul elen să-l lase în pace, pentru că nu soţul său candidează.

Campania electorală, axată pe probleme interne

Campania s-a axat pe probleme interne, precum creşterea preţurilor, situaţia statului de drept în ţară şi gestionarea de către guvern a tragediei feroviare care a provocat 57 de morţi în februarie 2023.

Chestiunile având legătură cu politicile comunitare au avut puţină greutate în dezbatere, într-o ţară care vede în mod tradiţional scrutinul european drept alegeri de "categoria a doua", care servesc mai degrabă la măsurarea sprijinului partidelor naţionale, a declarat pentru EFE Yorgos Siakas, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Tracia.

Unele sondaje prevăd un record istoric negativ în ceea ce priveşte rata participării, care se va situa sub 50%.

Potrivit declaraţiilor acordate ziarului Proto Thema de directorul general al companiei de sondaje Marc, Thomas Gerakis, acest lucru se explică în mare măsură prin oboseala electoratului, după patru alegeri (locale şi regionale şi două generale) din ultimul an.

Primele trei partide sunt urmate pe locul al patrulea de formaţiunea de extremă dreapta Soluţia Grecească (creditată cu 10% din intenţiile de vot), urmată de Partidul Comunist din Grecia (8%) şi două formaţiuni scindate din SYRIZA, Noua Stângă (4%) şi Cursul Libertăţii - PE (3,4%). AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)