Temerile referitoare la interferenţa rusă în alegerile europarlamentare din această săptămână sunt în creştere în Europa, pe fondul raportării de atacuri cibernetice şi chiar al unor plăţi către politicieni europeni, notează marţi DPA.

Rusia este angajată în activităţi ilegale de mulţi ani prin campanii de dezinformare şi website-uri de ştiri false, potrivit Leei Frühwirth, expertă în cadrul Centrului pentru monitorizare, analiză şi strategie (CeMAS), cu sediul la Berlin.

Ea a prognozat că alegerile europarlamentare, ce au loc de joi până duminică în cele 27 de state ale Uniunii Europene, vor fi ţinta acestui tip de activităţi, având ca exemple tipice discreditarea partidelor şi politicienilor şi răspândirea neîncrederii în legitimitatea procesului electoral.

Propaganda rusă formează un zgomot de fond constant, în opinia lui Frühwirth, dar alegerile oferă un prilej pentru exacerbarea atmosferei politice europene polarizate.

Ştirile şi comentariile despre invazia rusă în Ucraina sunt cel mai clar exemplu în această privinţă, East StratCom Task Force din cadrul serviciului diplomatic al UE raportând că dezinformarea legată de Ucraina reprezintă 40% din cazurile existente în baza sa de date.

De exemplu, un video difuzat în luna martie arăta un tanc pe care flutura un steag albastru similar drapelului UE. În înregistrare se afirma că tancul respectiv era în Rusia, în apropierea frontierei cu Ucraina. În realitate, drapelul era al Legiunii Libertatea Rusiei, o unitate formată din ruşi care luptă de partea ucrainenilor.

Sursa unor înregistrări video de acest tip nu poate fi aflată întotdeauna. Analiştii East StratCom Task Force consideră că aceste campanii de dezinformare despre război vizează subminarea sprijinului UE pentru Ucraina.

Interferenţa rusă depăşeşte însă dezinformarea, Kremlinul fiind acuzat că se află în spatele unor atacuri cibernetice asupra unor baze de date esenţiale. Obiectivul acestor acţiuni ar putea include ''capturarea de date sau subminarea infrastructurii şi comunicaţiilor esenţiale'', a explicat Lea Frühwirth.

Luna trecută, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a indicat autorii: ''Hackeri ai statului rus au atacat Germania în spaţiul cibernetic''.

Berlinul atribuie atacurile unităţii APT28 din serviciile de informaţii ruse, cunoscută sub diverse alte nume, printre care 'Fancy Bear.'

Potrivit unor surse UE, au fost comise atacuri cibernetice contra unor instituţii publice din mai multe state membre, printre care Polonia, Lituania, Slovacia şi Suedia.

Un alt caz cunoscut este cel al platformei online Voice of Europe, care este suspectată de răspândirea propagandei pro-ruse şi plăţi către politicieni UE.

Platforma a realizat recent interviuri cu politicieni din partidul 'Alternativa pentru Germania' (AfD), dintre care unul a fost acuzat de un cotidian ceh că ar fi primit bani din Rusia. Politicianul în cauză, Petr Bystron, a dezminţit constant acuzaţiile.

La finalul lunii mai, Uniunea Europeană a sancţionat Voice of Europe pentru o ''campanie internaţională, sistematică, de manipulare a media şi de distorsionare a realităţii pentru a destabiliza Ucraina, UE şi statele sale membre''. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)